Jumătate dintre cei care au aderat la Consiliul Păcii al lui Trump au interdicție de a intra în SUA

Consiliul Păcii al președintelui Donald Trump a fost vizat de noi ironii după ce s-a aflat că aproape jumătate dintre țările care fac parte din acesta au interdicție de a intra în SUA.

Luna aceasta, Administrația Trump a decis să suspende procesarea vizelor de imigrare pentru solicitanți din 75 de țări, ca parte a intensificării măsurilor Washingtonului împotriva imigrației, a anunțat cu o zi mai devreme un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Multe dintre acestea fac parte din Consiliul Păcii. Armenia, Azerbaidjan, Iordania, Kosovo, Mongolia, Maroc, Pakistan și Uzbekistan sunt toate vizate de restricțiile privind vizele de imigrare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea inițiativei despre care el a spus că are șansa de a fi unul dintre cele mai importante organisme create vreodată.  

Din discurs au lipsit în mod remarcabil orice țări europene, pe fondul raportărilor că liderul rus Vladimir Putin ar fi fost invitat să se alăture, scrie The Independent.

Consiliul Păcii, prezidat de Donald Trump, a fost creat în urma acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, impunând o taxă de aderare de un miliard de dolari.

Proiectul central, prezentat de Jared Kushner, vizează reconstrucția Fâșiei Gaza prin planuri spectaculoase ce includ peste 100.000 de locuințe, centre de date și unități medicale. Printre membrii controversați ai acestui organism se numără și fostul prim-ministru britanic Tony Blair.

Liderul american a declarat că acest consiliu va asigura demilitarizarea regiunii Gaza. Secretarul său de stat, Marco Rubio, a adăugat că acesta va fi, de asemenea, un consiliu al acțiunii.

Germania, a refuzat invitația. Principalul motiv invocat este riscul ca acest organism să submineze Organizația Națiunilor Unite.

Canada nu a oferit inițial un răspuns, după care, în urma discursului de la Davos al premierului Mark Carney, Trump a anunțat că îi retrage invitația.

Irlanda a declarat că va „analiza cu atenție” propunerea, în timp ce România, Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă nu au anunțat încă decizia.

Dintre țările care au refuzat participarea, unele au invocat rațiuni juridice și instituționale.

Regatul Unit a invocat preocupări legate de posibila participare a Rusiei.

Franța a anunțat că nu intenționează să adere „în această etapă”, pe motiv că acest Consiliu ar avea competențe care ar submina mecanismele existente ale ONU.

Norvegia și Suedia au refuzat invocând  de asemenea potențiale conflicte cu dreptul internațional și cadrele multilaterale consacrate.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că țara sa are nevoie de mai mult timp pentru lua o decizie, invocând probleme constituționale.

Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat că țara sa nu va adera la consiliu pentru moment, invocând îngrijorări privind un mandat larg ce ar submina ONU.

Nici Belgia nu a semnat carta, a declarat ministrul său de externe, Maxime Prévot, într-un comunicat publicat joi.