NATO se află deja în confruntare directă cu Rusia, spune Kremlinul după apelul lui Stoltenberg de a permite Kievului să lovească cu arme americane

NATO cade în „extaz războinic” şi deja se află în confruntare directă cu Rusia, a estimat luni Kremlinul, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca parte a ajutorului militar.

„NATO creşte gradul escaladării. NATO se joacă cu focul prin retorica sa militară, cade într-un extaz războinic", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, potrivit Agerpres care preia EFE și Reuters.

Întrebat dacă Rusia şi NATO se apropie de o confruntare directă, el a răspuns: „Nu se apropie, ci deja se află în ea”.

„NATO este deja implicată în conflict, implicată direct. Aceasta este realitatea cu care va trebui să ne confruntăm de acum înainte", a completat Peskov, referindu-se la ajutorul militar pe care statele Alianţei îl furnizează Ucrainei în războiul declanşat de Rusia.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că apelul lui Stoltenberg de ridicare a restricţiilor asupra folosirii armamentului occidental de către Ucraina nu poate fi o simplă opinie personală exprimată de acesta.

„El este un oficial. El este secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Acesta este modul în care noi percepem acest lucru", a continuat Peskov, potrivit agenţiei TASS. În orice caz, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, „armata noastră ştie ce are de făcut" şi îşi va „continua operaţiunea militară specială", cum numește Moscova conflictul pe care l-a pornit prin invazia în Ucraina.

Oficialii ruşi au acuzat de mai multe ori Occidentul, în special SUA, de implicare în acest conflict nu doar prin livrările de arme şi muniţii către Ucraina, ci şi prin susţinerea oferită acesteia cu informaţii despre ţintele ruseşti obţinute cu ajutorul sateliţilor, dronelor de recunoaştere şi avioanelor spion.

Reacția lui Lavrov

La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a estimat luni că Jens Stoltenberg "şi-a depăşit atribuţiile" prin apelul lansat către statele membre ale NATO de a permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu armele primite în cadrul ajutorului militar.

„Mă îndoiesc că secretarul general îşi poate asuma o asemenea responsabilitate şi să vorbească în numele membrilor blocului", a adăugat Lavrov, făcând aluzie la criticile guvernului italian, care s-a delimitat de apelul lui Stoltenberg.

Acesta din urmă estimase într-un interviu acordat publicaţiei The Economist că este deplin "legal" ca Ucraina să execute atacuri în interiorul Rusiei, cu condiţia ca ţintele să fie „obiective militare şi legitime”, şi le-a cerut aliaţilor să ridice interdicţia de utilizare a armelor furnizate Ucrainei pentru atacuri pe teritoriul rus.

Regatul Unit a făcut primul pas în acest sens şi a autorizat recent Ucraina să atace Rusia cu armele furnizate de guvernul britanic, dar ceilalţi aliaţi ai Ucrainei încă nu şi-au schimbat oficial poziţia privind restricţiile asupra utilizării armelor livrate Kievului.

O reacţie negativă faţă de solicitarea lui Stoltenberg a avut şefa guvernului italian, Giorgia Meloni. „Nu ştiu de ce  Stoltenberg a spus un asemenea lucru, dar cred că trebuie să fim foarte prudenţi", a declarat Meloni, potrivit AFP.

O declaraţie mai dură la adresa lui Stoltenberg a venit din partea vicepremierului italian Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga. „Acest domn fie îşi cere scuze, fie îşi rectifică afirmaţiile, fie demisionează", a subliniat Salvini.

Încă de joi, înaintea interviului acordat de Stoltenberg publicaţiei The Economist, Kremlinul a denunţat apelurile similare ale unor congresmeni americani de a autoriza Ucraina să folosească armele furnizate de Washington în atacuri asupra teritoriului rus.

„La Washington şi în mai multe capitale europene unii încearcă cu exces de zel să provoace, să ridice neîncetat nivelul de escaladare. În acest sens, putem califica poziţia lor drept iresponsabilă", a reacţionat atunci Dmitri Peskov.