Ruşii au planuri măreţe pentru porţile aeriene ale Republicii Moldova

Fluxul de pasageri prin Aeroportul Chişinău poate ajunge, până în 2030, la 5,5 milioane de persoane anual, promite conducerea companiei ruseşti care a obţinut dreptul de concesiune asupra întreprinderii

Aeroportul Internaţional Chişinău, care a fost concesionat la începutul acestei luni unui consorţiu de companii ruseşti în frunte cu UK Komaks din Habarovsk, are toate şansele să devină un hub regional. Aceasta în cazul realizării ambiţiosului plan de investiţii în modernizare, estimat la 244 de milioane de euro.

FLUXUL DE PASAGERI AR PUTEA CREŞTE DE PATRU ORI

„În ultimii ani, aeroportul din Chişinău, ca şi cel din Habarovsk, este printre cele mai dinamice din CSI. Aeroportul Internaţional din Chişinău are un potenţial mare de creştere, dar pentru aceasta e nevoie de dezvoltat transportul de pasageri în tranzit. Aşa că pe lângă dezvoltarea rutelor de bază, vom mai extinde fluxul în tranzit, de exemplu, din Asia spre Europa şi invers“, a declarat directorul-adjunct al companiei UK Komaks, Tatiana Semionova.

Managerul a dat asigurări că lucrările de modernizare a infrastructurii aeroportuare vor începe într-un an de zile de la semnarea acordului de concesiune, dar nu înainte de efectuarea unui audit tehnic şi financiar.
Aceasta s-a arătat încrezută de faptul că fluxul de pasageri prin Aeroportul Internaţional Chişinău va creşte de la 1,2 milioane, cât a fost în 2012, la 5,5 milioane de persoane anual, până în anul 2030, în cazul în care se vor menţine actualele ritmuri de creştere. Totodată, la Chişinău vor putea ateriza şi nave aeriene de categoria D, care pot efectua zboruri directe din Chişinău până la Habarovsk şi chiar până la New York.

OCCIDENTALII NU VIN LA NOI DIN CAUZA CRIZEI

În acelaşi timp, viceministrul Economiei Tudor Copaci a respins acuzaţiile că autorităţile ar fi favorizat compania rusească la concursul de concesiune.

„Am trimis aceeaşi ofertă la şapte companii. Dacă cele cinci din Occident nu au arătat niciun interes, nu suntem de vină. Posibil că decizia lor de a nu participa la concurs s-a datorat crizei economice din Europa“, a declarat oficialul.
Potrivit lui Copaci, deşi aeroportul a fost şi este o întreprindere profitabilă, iar anul trecut a obţinut un profit de circa 10 milioane de lei, acesta are nevoie urgentă de investiţii majore în dezvoltarea sa.

OFERTA RUSĂ, MAI BUNĂ DECÂT CEA DE LA BERD

Fiind întrebat de ce nu s-au utilizat în acest scop banii dintr-un credit de peste 40 de milioane de euro oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Tudor Copaci a susţinut că instituţia financiară internaţională ar fi inclus costuri exagerate pentru lucrările de modernizare. „Dacă iniţial era vorba de alocarea a 40 de milioane de euro, ulterior s-au mai adăugat încă cinci milioane de euro. În total, doar pentru restabilirea pistei aeroportului trebuiau să se cheltuie 45-50 de milioane de euro. Cu aceeaşi sumă compania UK Komaks s-a angajat să modernizeze şi să extindă nu doar pista, dar şi terminalul, parcările auto etc. Din punct de vedere economic, propunerile concesionarului sunt cu mult mai bune şi convenabile ţării noastre decât cele oferite de BERD“, a afirmat viceministrul Economiei.

Potrivit condiţiilor de concesionare, toate activele Aeroportului după modernizare rămân în proprietatea statului. La terminarea perioadei de concesiune de 49 de ani sau în cazul rezilierii contractului, concesionarul va transmite toate activele statului.