Comemorarea deportărilor din 5-6 iulie 1949, fără monumentul promis de municipalitate şi cu 500 de lei din partea Guvernului

La 64 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949, victimele regimului stalinist se adună şi de această dată în scuarul Gării Feroviare din Chişinău pentru a depăna amintiri. De la eveniment nu lipsesc nici oficialii de la guvernare şi funcţionari de la primăria Chişinău, care vin să depună flori la piatra comemorativă.

Peste 35 de mii de basarabeni au fost ridicaţi şi duşi în Siberia în timpul celui de-al doilea val de deportări staliniste.  Au fost consideraţi chiaburi, acuzaţi de colaborare cu fasciştii, de apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale.

„Această zi este comemorată în fiecare an. Ne adunăm şi ne amintim prin ce am trecut. Este o zi dureroasă pentru noi, dar mai are şi unele învăţăminte. Tânăra generaţie nu trebuie să repete soarta noastră. Tinerii nu ştiu ce înseamnă genocidul comunist şi nici nu trebuie să cunoască”, a menţionat Valentina Sturza, contactată de IPN.

În luna iunie, Guvernul a decis ca persoanele care au avut de suferit de pe urma primului val de deportări din anul 1941 şi cei care au fost duşi în Siberia în 1949 vor primi câte 500 de lei. De ajutor urmează să beneficieze circa 8.000 de persoane.

„În noaptea din 12 spre 13 iunie au fost deportate 3.540 de familii, ceea ce constituie circa 22.000 de persoane. Pe 6 iulie 1949 au fost duse în Siberia, peste 11 mii de familii, în total peste 41 de mii de moldoveni“, a declarat premierul Iurie Leancă.

Astăzi urma să fie dezvelit şi monumentul victimelor represiunilor staliniste, promis de municipalitate ani la rând. Potrivit şefului Direcţiei construcţii capitale, Roman Sofroni, întârzierea este generată de problemele care au apărut în procesul de asamblare a compoziţiei.

Un memorial va fi inaugurat astăzi în comuna Ciuciuleni, Hânceşti. Sculptura va avea forma unui complex alcătuit din o cruce de beton la temelie, o stelă de marmoră ce se înalţă spre cer şi un clopot natural care va suna în momentele de pomenire.

Calvarul deportărilor, în amintirile Margaretei Cemârtan-Spânu: „Lupii roşii mi-au mâncat viaţa“

Deşi acum o lună, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a refuzat să ţină un minut de reculegere în memoria jerfelor primului val de deportări, într-un comunicat de presă se arată că PCRM condamnă deportările în masă din anii 40 ai secolului trecut şi susţin că astfel de măsuri nu au nicio justificare istorică, juridică sau morală.

„Partidul Comuniştilor, de la înfiinţarea sa din octombrie 1993, a considerat că aceste evenimente nu au o nicio scuză istorică.  Pe 5 şi 6 iulie, noi  – comuniştii – împreună cu tot poporul, deplângem soarta compatrioţilor noştri, care au devenit ostaticii vremurilor contradictorii şi crude de după război”, precizează formaţiunea.