VIDEO Bush se visează autor de bestseller

Fostul preşedinte american povesteşte că a avut în vedere invadarea Iranului şi, la cererea Israelului, a Siriei. George W. Bush a publicat marţi „Decision Points“, un volum autobiografic în care-şi explică deciziile luate în timpul preşedinţiei şi greşelile făcute.

„Am fost o voce disidentă. Nu am dorit să fac uz de forţă (n.r - în Irak), am încercat să dau o şansă diplomaţiei", este una dintre confesiunile surprinzătoare ale fostului preşedinte SUA. Chestionat de NBC asupra influenţei pe care ar fi avut-o vicepreşedintele Dick Cheney în declanşarea războiului din 2003, Bush jr a replicat că el era cel care lua deciziile. „El poate că a spus hai, dar eu am spus nu", a explicat fostul preşedinte, care nu a primit prea bine vestea că nu s-au găsit arme de distrugere în masă - motivul invocat pentru invadarea Irakului.

„Nimeni nu a fost mai afectat şi mai supărat decât mine când nu am găsit armele. Am o senzaţie de rău de câte ori mă gândesc la asta", a spus Bush, care însă nu regretă hotărârea luată şi nu consideră că trebuie să-şi ceară scuze pentru declanşarea conflictului. „Scuzele ar însemna că decizia a fost una greşită. Ceea ce nu cred", a explicat el. Pe de altă parte, regretă că nu a acţionat mai repede în momentul în care situaţia s-a înrăutăţit în Irak, după căderea lui Saddam Hussein.
La un moment dat, George W. Bush a discutat cu „cel mai apropiat aliat" al său, fostul premier britanic Tony Blair, despre un atac aerian asupra facilităţilor nucleare iraniene. Ideea nu s-a materializat deoarece consilierii pe probleme de securitate de la Casa Albă aveau păreri împărţite: unii credeau că distrugerea uzinelor nucleare va ajuta opoziţia iraniană, alţii se temeau că atacurile îi vor radicaliza şi mai mult pe iranieni.

Simularea înecului, justificată

La cererea Israelului, Bush jr a avut în vedere şi atacarea facilităţilor nucleare ale Siriei. „Am studiat problema în mod serios, dar CIA şi armata au decis că este prea riscant să trimitem şi să scoatem o echipă din Siria", astfel că israelienii au acţionat singuri. „Premierul Olmert nu mi-a cerut undă verde, iar eu nu aveam de ce să i-o dau. A făcut ceea ce a crezut că era necesar pentru a proteja Israelul", scrie Bush jr. Prin intermediul purtătorului de cuvânt, Ehud Olmert a refuzat să facă orice fel de comentariu. Nici armata israeliană şi nici oficialii sirieni nu au dorit să comenteze atacurile aeriene asupra Siriei din 6 septembrie 2007. De altfel, nici la acea dată nu s-au dezvăluit prea multe. Damascul a anunţat doar violarea spaţiului său aerian, iar Israelul nu a dat niciun fel de detalii despre operaţiune.

Printre regretele lui Bush jr se numără şi faptul că nu a acţionat mai prompt după ce uraganul Katrina a devastat New Orleans, dar nu şi folosirea tehnicii de „simulare a înecului" (waterboarding) de către CIA. Acest tip de tortură a ajutat la dejucarea unor atentate la Londra, precum şi asupra unor misiuni diplomatice americane. În plus, avocaţii au spus că este „legal", iar medicii consultaţi de CIA au dat asigurări că procedeul nu are efecte negative pe termen lung, s-a justificat George W. Bush. „Cel mai dureros moment" din cele două mandate s-a petrecut în 2005, când rapperul Kanye West l-a acuzat, la premiile MTV de la Miami, că „nu-i pasă de negri", referindu-se tot la Katrina.

Turneu de promovare

Bush jr va pleca într-un turneu naţional de promovare a cărţii. Şi soţia sa, Laura, se pregăteşte să-şi lanseze memoriile.