UE mizează totul pe salvarea acordului nuclear cu Iranul
0Europenii sunt hotărâţi să mizeze totul pentru a salva Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, însă imposibilitatea de a ocoli sancţiunile americane le lasă puţine şanse să răspundă aşteptărilor Teheranului, au avertizat miniştrii de Externe ai stateleor membre UE reuniţi luni la Bruxelles, relatează AFP.
”Acordul nu este încă mort”, iar UE vrea să dea Iranului ”o posibilitate de a reveni asupra măsurilor care contravin angajamentelor pe care şi le-a asumat”, a declarat şeful diplomaţiei britanice Jeremy Hunt la sosirea la o reuniune cu omologii săi din Uniune.
”Iranul a luat decizii rele ca reacţie la decizia rea a Statelor Unite de a se retrage din acord şi de a impune sancţiuni extrateritoriale ce afectează frontal avantajele economice pe care ţara le putea obţine de pe urma acordului”, a deplâns francezul Jean-Yves Le Drian.
”Noi dorim ca Iranul să revină în acord” şi să-şi respecte angajamentele. a insistat el.
Europenii deplâng decizia Teheranului de a produce de-acum uraniu îmbogăţit la cel puţin 4,5%, un nivel interzis de acord. Ei vor să creadă că această decizie este reversibilă. Însă teheranul aşteată de la europeni ”măsuri practice, eficiente şi responsabile” în vederea salvării acordului.
Este ”irealist” să se aştepte ca Iranul ”să revină la condiţiile de dinainte de 8 mai 2019”, fără ca europenii să facă ”dovada voinţei lor politice şi a capacităţii lor” de a permite ca Iranul ”să beneficieze în practică” de acord, a avertizat la rândul său un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Abbas Moussavi, citat ntr-un comunicat.
”Dacă europenii şi americanii nu vor să acţioneze conform angajamentelor lor, noi, la rândul nostru, reducându-ne angajamentele, contrabalansăm acest lucru şi vom reveni la situaţia de acum patru ani”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA) Behrouz Kamalvandi, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna.
Europenii speră să-i convingă pe iranieni de voinţa lor de a-i ajuta prin utilizarea Instex, un mecanism de troc creat cu scopul ocolirii sancţiunilor americane, prin evitarea dolarului. Achiziţiile iraniene în Europa vor fi compensate prin achiziţii europene de o sumă echivalentă în Iran.
Zece ţări din UE s-au angajat să folosească acest instrument, iar ţări ”care nu sunt embre UE” se vor putea alătura, la rândul lor, acestei iniţiative, a anunţat Helga Schmid, adjuncta şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Însă două state UE mari - Italia şi Polonia - lipsesc în vederea credibilizării instrumentului, a deplâns un diplomat european de rang înalt.
Situaţia este complexă - extrateritorialitatea sancţiunilor americane a condus la retragerea din Iran a unor întreprinderi europene, iar comerţul s-a prăbuşit, a rezumat un diplomat european.
Iranul nu poate să-şi mai exporte petrolul şi este privat, astfel, de esenţialul venitorulor sale. Exporturile de petrol au scăzut de la 1,5 milioane de barili pe zi la 700.000 de barili pe zi, ceea ce este insuficient în vederea menţinerii unei economii viabile, subliniază o sursă europeană.
”Noi nu recunoaştem extrateritorialitatea” legilor americane impuse de Washington, a tunat spaniolul Josep Borrell - desemnat să o înlocuiască pe Federica Mogherini la şefia diplomaţiei europene, în cazul în care nominalizarea sa va fi aprobată de Parlamentul European (PE).
DEZACORD CU WASHINGTONUL
Spania şi-a oficializat luni participarea la Instex şi speră ”ca acest instrument să permită schimburi comerciale”, a subliniat Borrell.
Însă, a avertizat el, este necesar ”să se evite politica «mai puţin pentru mai puţin», pentru că aceasta este calea către ruperea definitivă a acordului”.
”Dacă Iranul reuşeşte să se doteze cu arma nucleară, alte ţări din regiune o vor obţine, iar situaţia va deveni foarte periculoasă”, a avertizat la rândul său Jeremy Hunt. "Iranul nu este încă în măsură să dezvolte o armă nucleară, iar noi vrem ca Orientul Mijlociu să rămână fără arme nucleare”, a subliniat el.
Britanicul a luat astfel act de divergenţele cu Washingtonul.
”Noi considerăm Statele Unite aliatul nostru, însă prieteni pot uneori să fie în dezacord, iar Iranul este una dintre rarele noastre ocazii de dezacord”, şi-a exprimat Hunt regretul.
El candidează la succesiunea Theresei may la şefia Partidului Conservator britanic şi la postul de premier, El luptă împotriva lui Boris Johnson, foarte apropiat preşedintelui american Donald Trump.