Rusia își intensifică războiul din umbră împotriva NATO, cu consecințe potențial catastrofale, avertizează foști oficiali

Rusia își intensifică războiul din umbră, hibrid, pe care îl duce împotriva NATO, avertizează foști oficiali europeni și ai NATO.

Creșterea numărului de atacuri hibride atribuite Rusiei a suscitat îngrijorări în rândul actualilor și foștilor oficiali ai NATO și europeni, care se tem că aceste activități ar putea avea consecințe catastrofale, mai ales dacă eforturile de descurajare vor fi insuficiente.

Asistăm la o escaladare în raport cu locul în care au început și unde s-a ajuns în acest moment, a declarat Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, avertizând că ambițiile Moscovei au crescut, iar metodele sale au devenit din ce în ce mai agresive.

„Cred că le intensifică”, a apreciat Philip Breedlove, general în retragere al Forțelor Aeriene ale SUA și fost comandant suprem al trupelor aliate în Europa. „Atâta timp cât funcționează și există puține sau nicio consecință, de ce nu ar face-o?"

Tacticile de război hibrid ale Rusiei au crescut în frecvență de când a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în 2022. Numeroase presupuse acte de sabotaj au afectat țările europene, variind de la incendiere și bruiaje ale GPS-ului, până la tentative de asasinat și atacuri cibernetice.

Comisia Helsinki a identificat aproximativ 150 de operațiuni hibride pe teritoriul NATO în ultimii trei ani care au fost legate de Rusia. Acestea includ atacuri asupra infrastructurii critice, campanii de violență, interferențe electorale și folosirea migrației ca armă.

Într-un raport publicat luna trecută, Comisia a declarat că Rusia desfășoară un război din umbră împotriva NATO în tandem cu războiul său din Ucraina, pentru a „destabiliza, tulbura și descuraja” alianța în sprijinul său pentru Kiev.

Dar activitățile rusești hibride sunt cu bătaie lungă. James Appathurai, adjunctul secretariatului general al NATO pentru inovare, război hibrid și cibernetică, a declarat că tacticile și strategiile din zona gri a Rusiei sunt anterioare războiului și vor continua și după încheierea acestuia.

„Este o componentă inerentă a gândirii strategice rusești. Armata este doar o parte”, a explicat Appathurai, principalul consilier al secretarului general al NATO pentru amenințările hibride. „Scopul lor este să obțină o victorie politică folosind întregul spectru de instrumente".

Incidente cu consecințe potențial catastrofale

Nu numai că atacurile hibride sunt în creștere, dar Rusia arată și un apetit tot mai mare de a risca viețile civililor din țările NATO, a spus oficialul, care nu exclude un incident cu victime în masă.

Cel mai recent incident a avut loc în urmă cu doar câteva săptămâni, la sfârșitul lunii decembrie, când mai multe cabluri subacvatice au fost avariate în Marea Baltică. Autoritățile suspectează că un petrolier și-a târât ancora de-a lungul fundului mării intenționat pentru a deteriora un cablu de electricitate finlandezo-estonian și patru cabluri de telecomunicații.

Finlanda a confiscat petrolierul Eagle S și a interzis echipajului să părăsească țara. Nava, care arborează pavilionul Insulelor Cook, este suspectată că face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei de sute de nave prin care Moscova încearcă să ocolească sancțiunile asupra exporturilor sale de petrol.

Infrastructura subacvatică critică, precum cablurile prin care au loc transmisiile globale de date, este extrem vulnerabilă la sabotaj, și a fost vizată și altădată, nu doar în ultimele luni.

James Foggo, amiral în retragere al Marinei SUA, care a servit anterior ca comandant al Comandamentului Forțelor Întrunite Aliate din Napoli, a declarat pentru BI că Finlanda a acționat pentru apărarea suveranității sale prin reținerea navei acuzate de deteriorarea cablurilor. El e de părere că răspunsurile la viitoarele atacuri asupra infrastructurii subacvatice critice „trebuie să fie îndrăznețe și să aibă consecințe pentru făptaș”.

Nu este singurul care face această observație. Tacticile din zona gri, sub pragul conflictului armat pot fi dificil de abordat, dar tot mai multe voci argumentează că NATO ar trebuie să fie agresivă în pedepsirea Kremlinului.

„Știm deja că Rusia ia aceste acțiuni împotriva noastră în spațiul hibrid”, a spus Breedlove, adăugând că NATO trebuie să ia măsuri și „să crească costurile pentru Rusia, altminteri nu există nicio motivați ca ei să se oprească”.

Rusia „controlează escaldarea”

Dincolo de pagubele fizice pe care le-au provocat atacurile hibride, există un element psihologic în joc. Acțiunile Rusiei au alimentat anxietatea, în special în rândul țărilor NATO din prima linie care avertizează de multă vreme cu privire la activitatea malignă a Moscovei, că alianța ar putea eșua în a reacționa pe măsura amenințării.

În urma incidentului în care a fost implicat petrolierul Eagle S, țările din NATO au luat diverse măsuri pentru a răspunde atacurilor hibride și amenințărilor la adresa infrastructurii critice.

Guvernul britanic a declarat la începutul acestei luni că a implementat un sistem de reacție condus de Marea Britanie pentru a detecta potențialele amenințări la adresa infrastructurii submarine și pentru a monitoriza flota din umbră. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat sancțiuni asupra a peste 180 de nave din flotă, iar Uniunea Europeană a pus deja pe lista neagră aproximativ 80 dintre acestea.

Marți, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat demararea unei noi operațiuni prin care alianța își va spori prezența militară în Marea Baltică cu nave de război, avioane de patrulare și drone navale.

În fața reporterilor, Rutte a declarat: „Totodată, lucrăm cu aliații pentru a integra dispozitivele lor naționale de supraveghere cu NATO, asigurând detectarea cuprinzătoare a amenințărilor".

Dar e posibil ca aceste patrule să nu fie suficiente pentru a elimina complet amenințarea, iar acestea nu sunt deloc ieftine. Foggo a spus că actorii răuvoitori folosesc o „strategie de impunere a costurilor" pentru NATO prin creșterea prețului protejării infrastructurii submarine.

Cu toate acestea, noile măsuri par să semnaleze o abordare nouă și mai profundă din partea NATO, pe măsură ce amenințarea rusească crește pe fondul războiului din Ucraina, care intră în al patrulea an.

Appathurai a spus că „timpul va decide” dacă inițiative precum sporirea patrulelor și a sancțiunilor asupra flotei din umbră vor fi suficiente pentru a proteja NATO de activitățile rusești. Cu toate acestea, el a subliniat că acești pași sunt semnificativ mai solizi decât ceea ce a făcut alianța în trecut, datorită voinței politice și noilor tehnologii. El a mai spus că statele membre vor fi mai ferme în răspunsul lor la atacuri, așa cum a arătat Finlanda prin confiscarea Eagle S.

„Suntem mulțumiți că aceștia sunt pași suficienți, deocamdată”, a spus el. NATO a luat și alte măsuri; De exemplu, a apelat la scafandri pentru operațiuni speciale pentru a testa noi protecții tocmai toamna trecută.

NATO și-a întărit, de asemenea, apărarea împotriva amenințărilor mai convenționale, consolidându-și prezența militară în toate țările alianței estice, în special în statele baltice, care sunt considerate a fi cele mai vulnerabile.

Între timp, campania hibridă nu dă semne de încetinire, în timp Rusia încearcă să-și exercite o influență de amploare asupra continentului european. Landsbergis a avertizat că Moscova „reordonează mediul geopolitic" în care operează.

„Acum, ei controlează escaladarea din Ucraina – în Occident – prin tot ceea ce fac”, a spus el. „Atâta vreme cât rămânem tăcuți, liniștiți și timizi, nu suntem dornici să reacționăm, nu vrem să escaladăm și vorbim despre dezescaladare, creăm mediul perfect pentru ruși”.