Guvernul Orban, umilit de pieţele financiare

După ce Moody’s a retrogradat Ungaria până la nivelul „junk” şi după mai  multe săptămâni de depreciere a forintului, guvernul lui Viktor Orban a acuzat băncile şi agenţia de rating de atac la economia Ungariei.

Lovitură după lovitură pentru premierul ungar, ­Viktor Orban. Agenţia de rating Moody's a penalizat politicile economice „neortodoxe" ale Executivului de la Budapesta şi a scăzut calificativul ţării cu o treaptă, de la „Baa3" la „Ba1" (junk, nivel noninvestiţional). Agenţia a explicat, conform Reuters, că printre motive se numără incertitudinea că Ungaria îşi va putea atinge ţintele fiscale, datoria suverană mare şi perspectivele tot mai mici de creştere economică.

Devalorizarea forintului a determinat o creştere substanţială a costurilor de împrumut, în condiţiile în care datoria Ungariei e deja de 76%, iar ţara are de rambursat 4,7 miliarde de euro anul viitor - scadenţa la împrumutul luat de la FMI în 2008. În urmă cu doar câteva zile, imaginea lui Orban a fost „şifonată" de anunţul că ţara va avea nevoie din nou de ajutorul FMI, după ce, imediat după alegerea sa, respinsese acest ajutor. Economiştii citaţi de „Bloomberg" consideră că Ungaria a solicitat ajutorul FMI tocmai pentru a împiedica retrogradarea, dar că anunţul a venit prea târziu.

Măsuri controversate

Moody's a avertizat şi că pers­pectiva este negativă, ceea ce lasă loc şi pentru alte viitoare scăderi de rating. Standard&Poor's a anunţat că amână decizia unei eventuale retrogradări până la finele lui februarie, când ar trebui finalizat acordul cu FMI, iar Fitch, cea de-a treia agenţie mare, a explicat că acordul cu FMI ar putea reduce presiunea pe ratingul de ţară. În 2008, Ungaria a evitat intrarea în incapacitate de plată doar printr-un împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional. Însă, în urmă cu an, maghiarii au întors spatele FMI.

În campania electorală, Orban promisese că va recâştiga „suveranitatea economică". Programul cu FMI s-a încheiat cu scandal. Fondul cerea mai multă austeritate, susţinând că, în lipsa unor tăieri adiţionale, statul nu-şi va respecta angajamentele. De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta de deficit bugetar va fi atinsă şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.

Guvernul Orban a apreciat că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, reducerea ajutoarelor sociale şi majorarea TVA de la 20% la 25%  sunt de ajuns pentru a-şi atinge obiectivele. Ungaria a decis şi să instaureze o taxă suplimentară pentru bănci şi să plafoneze salariile din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale. A decis şi să suprataxeze companiile telecom, măsură considerată ilegală de Comisia Europeană.

O altă decizie îndelung criticată a fost naţionalizarea sistemelor de pensii private pentru a face rost de 10 miliarde de euro şi pentru a reduce deficitul din sistemul public de pensii. Măsurile au fost adoptate, în ciuda avertismentelor că vor aduce bani la buget doar pe termen scurt. Măsurile au scăzut încrederea investitorilor şi, de la 1 iulie până joi, forintul s-a depreciat cu 16,3%, până la nivelul de 301,03 unităţi pentru un euro. Iar săptămâna trecută, chiar după ce a solicitat un nou împrumut FMI, Ungaria a anunţat majorarea TVA de la 25% la 27%.

De vină sunt speculatorii

Ministerul Economiei de la Budapesta consideră că şi deprecierea forintului, şi retrogradarea anunţată de Moody's fac parte dintr-un atac concertat împotriva economiei ungare. Deprecierea forintului - care a lovit ungurii care au împrumuturi în monedă străină - a fost pusă pe seama băncilor şi a speculanţilor de pe pieţele financiare. „Este evident că scăderea forintului nu e justificată nici de performanţa economiei, nici de starea bugetului", se arată în comunicatul Ministerului Economiei.

Retrogradarea nu are nici ea o bază reală, a explicat Cabinetul lui Viktor Orban. Sunt citate în sprijinul afirmaţiei hotărârea administraţiei de la Budapesta de a duce deficitul bugetar sub trei procente anul viitor, viitoarea reducere a datoriei şi intenţia de a avea o rezervă de 1% din PIB în bugetul pe 2012, scrie Reuters. Potrivit Moody's, ţinta de deficit pentru anul viitor (2,5%) ar fi foarte dificil de atins, în contextul în care Ungaria se împrumută tot mai scump de pe pieţe, iar creşterea economică e tot mai slabă. Potrivit Comisiei Europene, creşterea va fi de doar 0,5% anul viitor.

Pe mâna serviciilor

Ungaria va lansa o investigaţie pentru identificarea celor vinovaţi de atacurile speculative asupra forintului, potrivit unor surse apropiate guvernului. Decizia a fost luată la o şedinţă a guvernului. La investigaţie vor participa şi serviciile secrete.

Fidesz pierde jumătate din simpatizanţi

Situaţia dramatică a economiei ungare are drept rezultat erodarea simpatiei faţă de partidul de guvernământ, Fidesz. Potrivit ultimului sondaj de opinie, realizat de institutele Median şi Tarki, circa 78% din populaţie consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, cifra apropiindu-se de cea dinaintea alegerilor de anul trecut, de 81%, când ţara era condusă de socialişti. Fidesz mai este sprijinit de 26% din populaţie, aproximativ jumătate dintre cei care l-au susţinut în perioada alegerilor. În schimb, pentru prima dată, Jobbik (extrema dreaptă) ajunge pe locul doi, cu 11%.