Guvernul haitian a cerut SUA şi ONU să-l ajute cu trupe. Anchetă: Cel puţin 17 foşti militari columbieni au fost implicaţi în asasinarea preşedintelui Jovenel Moise

Guvernul haitian a cerut SUA şi ONU să trimită trupe în Haiti pentru a ajuta la securizarea unor locuri strategice. Solicitarea survine în contextul asasinării preşedintelui Jovenel Moise.

„După asasinarea preşedintelui, ne-am gândit că mercenarii ar putea distruge unele infrastructuri pentru a crea haos în ţară. Am făcut această solicitare în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul de stat al SUA şi cu responsabili ai ONU”, a declarat pentru AFP Mathias Pierre, ministrul responsabil cu problemele electorale.

Preşedintele haitian Jovenel Moise, 53 de ani, a fost asasinat în noaptea de marţi spre miercuri de un comando de 28 de bărbaţi înarmaţi care a luat cu asalt reşedinţa sa din apropiere de Port-au-Prince.

Columbia: patru companii implicate în asasinat

Potrivit autorităţilor din Haiti, 26 de columbieni şi doi americani au fost implicaţi în operaţiunea de asasinare a lui Moise.

Washingtonul şi Bogota au dat asigurări că ajută autorităţile haitiene în cadrul anchetei.

Potrivit înaltelor comandamente de poliţie şi de armată din Columbia, cel puţin 17 foşti militari columbieni sunt suspectaţi de implicare în asasinarea lui Jovenel Moise. Este vorba de doi dintre cei trei bărbaţi ucişi şi 15 dintre cei 17 arestaţi de autorităţile din Haiti.

Aceştia s-ar fi retras din armată între 2018 şi 2020.

Autorităţile columbiene nu au dezvăluit informaţii referitoare la numărul de ani petrecuţi de suspecţi în armată.

Potrivit generalului Jorge Luis Vargas, doi columbieni au plecat pe 6 mai de la Bogota către Panama, apoi către Santo Domingo, unde au stat patru zile înainte de a lua un zbor către Haiti. Restul suspecţilor columbieni au ajuns în Republica Dominicană pe 4 iunie, iar două zile mai târziu la Port-au-Prince.

Autorităţile columbiene au mai anunţat că deţin informaţii despre patru companii implicate în asasinat, dar nu au oferit detalii.

Printre bărbaţii arestaţi figurează Manuel Antonio Grosso Guarin, 40 de ani, descris de cotidianul „EL Tiempo” drept „unul dintre soldaţii cel mai bine instruiţi din armata columbiană”.

O ţară cu mai mulţi conducători

Haiti este în prezent o ţară afectată de un vid de putere. Premierul interimar Claude Joseph şi-a atribuit singur conducerea şi a decretat „starea de asediu” pentru 15 zile. Dar, cu o zi înainte de a fi asasinat, Jovenel Moise îl înlocuise pe Claude Joseph cu Ariel Henry. Acesta din urmă încă nu a depus jurământul ca premier, dar i-a cerut lui Joseph să facă un pas în spate şi să se retragă în postul de ministru de Externe. Pe de altă parte, Senatul haitian, care mai numără doar zece membri, l-a ales vineri seară preşedinte interimar pe Joseph Lambert. Totuşi, Senatul nu s-a mai reunit cu cvorum din ianuarie 2020, astfel că nu este clar dacă Lambert îşi va putea prelua noua funcţie. Pentru că alegerile parlamentare care au fost programate în octombrie 2019 au fost anulate, Senatul haitian mai are zece senatori cărora nu le-a expirat mandatul. Senatul are în mod normal 30 de membri. Potrivit presei locale, din cei zece senatori, opt au votat pentru Lambert şi doi s-au abţinut.

Joseph Lambert, care este preşedintele Senatului, a declarat că vrea să deschidă calea unei tranziţii democratice la putere. Haiti ar urma să organizeze în septembrie alegeri prezidenţiale şi parlamentare.