Europa Centrală se revoltă contra noului acord UE
0Guvernele ceh şi ungar spun că armonizarea fiscală convenită la Bruxelles nu e bună, iar în Polonia manifestanţii vor ca ţara să se opună Berlinului. Gâlceava franco-britanică atinge apogeul.
Pactul pentru salvarea euro, iniţiat săptămâna trecută de cancelarul german, Angela Merkel, se clatină. Între ţările UE se conturează o „răscoală" împotriva principiului-cheie al acestui pact. Liderii Ungariei şi Cehiei au declarat, într-o conferinţă de presă comună la Budapesta, că sunt pregătiţi să respingă măsurile ce duc la un sistem fiscal mai centralizat. Premierul ceh, Petr Necas, a declarat că e „convins că armonizarea fiscală nu ar însemna nimic bun".
Premierul ungar, Viktor Orban, a spus că Europa Centrală are potenţialul să devină cea mai competitivă regiune a Europei. „Singura cooperare pe care o putem avea cu zona euro este una care nu afectează competitivitatea Ungariei", a spus el. În Polonia, manifestanţii au ieşit în stradă cu bannere pe care scria: „Vrem suveranitate, nu euro", relatează cotidianul britanic „Telegraph". Ei au protestat faţă de acordul de la Bruxelles potrivit căruia ţările europene, inclusiv cele din afara eurozonei, ar putea fi penalizate dacă încalcă regulile dure privind cheltuielile.
Irlanda şi Suedia au avut de la început dubii în privinţa pactului, spunând că îşi vor da acceptul numai după ce vor vedea forma finală a acordului. Marea Britanie şi-a atras critici dure la Bruxelles pentru neparticiparea la acest acord.
Insulte aruncate peste Canalul Mânecii
Oficialii francezi au cerut ca Marea Britanie să-şi piardă ratingul AAA şi au comparat economia regatului cu cea a Greciei, după cum relatează cu stupoare ziarele britanice. Christian Noyer, guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, a declarat că Marea Britanie are datorii naţionale mai mari, inflaţie mai mare şi creştere economică mai mică decât Franţa. Politicienii francezi au fost deranjaţi săptămâna trecută de ameninţarea Standard and Poor's de a retrograda ţările zonei euro, inclusiv Franţa, dacă liderii nu acţionează urgent pentru a rezolva criza monedei unice.
“Ar trebui retrogradată mai întâi Anglia, care are un deficit mai mare, datorii mai mari, inflaţie mai mare.''
Christian Noyer
guvernatorul Băncii Centrale Franceze
Într-un interviu pentru publicaţia regională „Le Télégramme", Noyer a spus că retrogradarea „nu pare justificată pe baza unor fundamente economice". „Ar trebui retrogradată mai întâi Marea Britanie, care are un deficit mai mare, datorii mai mari, inflaţie mai mare,creştere mai mică decât noi şi al cărui credit se prăbuşeşte", a adăugat el.
La rândul său, François Baroin, ministrul francez de Finanţe, a spus că Marea Britanie va rămâne în istorie drept „marginalizată" şi că se confruntă cu o „situaţie economică foarte dificilă", din cauza politicilor coaliţiei de la Londra . El a adăugat: „Marea Britanie e într-o situaţie economică foarte dificilă, cu un deficit bugetar apropiat de cel al Greciei, cu o datorie echivalentă cu a noastră, cu pericol mult mai mare de inflaţie şi cu prognoze de creştere mult sub media eurozonei. E o alegere îndrăzneaţă pe care a făcut-o guvernul britanic".
“Se înşală enorm, încă o dată. Sunt legaţi de o monedă care se poate prăbuşi în orice moment.''
David Ruffley
membru al Consiliului Trezoreriei Marii Britanii
Ministrul britanic de Finanţe , George Osborne, a provocat furie în Franţa recent sugerând că economia Hexagonului ar putea fi următoarea care va cunoaşte o criză a datoriilor. Aceste remarci sunt ultimele semne ale tensiunii franco-britanice care a urmat după refuzul premierului britanic, David Cameron, de a sprijini pactul de integrare fiscală ca răspuns la criza eurozonei. Downing Street a respins afirmaţiile oficialilor francezi, spunând că pieţele financiare internaţionale, care cumpără datorii ale guvernelor, au mai multă încredere în Marea Britanie decât în Franţa.
„Războiul cuvintelor"
Dobânda obligaţiunilor britanice este în jur de 2,2%, iar a celor franceze - în jur de 3,2%. „Aplicăm un plan credibil pentru reducerea deficitului iar credibilitatea acestui plan se poate vedea în ceea ce se întâmplă cu obligaţiunile", se arată într-un comunicat al guvernului britanic. Surse la nivel înalt din guvernul britanic au declarat pentru presa din Regat că liderii francezi sunt aşa de panicaţi de perspectiva pierderii ratingului AAA încât „încearcă să creeze confuzie, subminând reputaţia economică a altor ţări".
„E clar ce vor să facă. Au o poziţie diferită de a noastră. Unde ascunzi copacul? În pădure", a spus una dintre sursele citate de „Telegraph". David Ruffley, membru conservator al Consiliului Trezoreriei din Marea Britanie , a criticat aceste remarci. „Se înşală enorm, încă o dată. Sunt legaţi de o monedă care se poate prăbuşi în orice moment", a spus el. Jesse Norman, un alt conservator din Consiliul Trezoreriei a spus că Noyer „a înţeles greşit avertismentele agenţiilor". „Opiniile agenţiilor de rating nu reflectă numai fundamentele economiei franceze, ci şi eşecul continuu de a rezolva criza zonei euro. În esenţă, e o expresie a anxietăţii faţă de eşecul conducerii politice din zona euro", a spus el. „Liderii francezi au declarat Marii Britanii un război al cuvintelor", conchide „Telegraph".
“Marea Britanie e într-o situaţie economică foarte dificilă, cu un deficit bugetar apropiat de cel al Greciei.''
François Baroin
ministrul francez de Finanţe
„Frondă alimentată de britanici"
Cotidianul francez „Le Figaro" scrie că liderul britanic, David Cameron, „organizează fronda europeană". „Marţi, premierul britanic a vorbit la telefon cu omologul său irlandez, Enda Kenny, iar în ziua următoare el şi-a pledat cauza în faţa colegilor suedez şi ceh", scrie „Figaro", apreciind că liderul britanic încearcă să-i câştige pe cei doi de partea sa, pentru a sparge unitatea celor 26 ţări care şi-au dat acordul pentru pactul de unitate fiscală. „Cameron pare decis să nu menţină Marea Britanie în splendida izolare în care se află după summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles", punctează „ Figaro".
FMI: Perspective „întunecate"
Şefa FMI, Christine Lagarde Foto: reuters
Perspectivele economiei mondiale sunt „destul de întunecate" şi vor necesita măsuri din partea tuturor ţărilor, începând cu cele din Europa, pentru a combate criza în creştere, care riscă să provoace o depresiune globală, de calibrul celei din anii 1930. Avertismentul a fost dat de şefa FMI, Christine Lagarde, la o reuniune de la Departamentul american de Stat. Ea spune că această criză nu poate fi rezolvată de un sigur grup de state, ci prin acţiunile tuturor ţărilor şi regiunilor, începând cu cele din zona euro. „Riscurile lipsei de acţiune includ protecţionismul, izolarea şi alte elemente reminiscente ale depresiunii din anii 1930", a spus ea.
Nu scapă nimeni
„Nu este vreo economie în lume între ţările cu venituri mici, pieţele emergente, statele cu venituri medii sau cele super avansate care să fie imune la criza care escaladează. Toate trebuie să acţioneze pentru a stimula creşterea", a continuat Lagarde. FMI a anunţat la summit-ul UE din 8-9 decembrie că va participa la eforturile zonei euro de a opri criza datoriilor suverane din zona euro. Liderii europeni au convenit să suplimenteze fondurile FMI cu 200 de miliarde de euro, pentru ca instituţia să aibă o capacitate mai mare de susţinere a ţărilor cu probleme financiare din zona euro.
Pieţele şi-au mai revenit ieri, după o licitaţie de obligaţiuni a Spaniei încheiată cu succes. Madridul a vândut titluri în valoare de 6 miliarde de euro la un preţ mediu de 4,02%, mai mic decât cel de 5,26% de acum două săptămâni.
Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene, a spulberat din nou speranţele privind intervenţia semnificativă a BCE pe piaţa financiară. El a avertizat că programul de cumpărare de obligaţiuni „nu e nici etern, nici infinit". "Nu există un salvator extern pentru o ţară care nu vrea să se salveze singură. Creşterea poate fi obţinută numai prin reforme structurale puternice care au fost amânate prea mult", a spus Draghi.