UE: Serbia şi Kosovo au convenit să avanseze în soluţionarea cazurilor persoanelor dispărute în urma războiului

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti au aprobat marţi o declaraţie comună pentru a avansa în soluţionarea cazurilor persoanelor dispărute într-o reuniune din cadrul dialogului organizat sub auspiciile Uniunii Europene (UE) pentru a-şi normaliza relaţiile, transmite EFE.

"Ambele părţi au recunoscut caracterul umanitar al problemei persoanelor dispărute şi au subliniat necesitatea urgentă de a realiza eforturi comune suplimentare pentru a atenua situaţia familiilor afectate şi a comunităţii în general", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, organizatorul întâlnirii împreună cu mediatorul european Miroslav Lajcak.

Pe ordinea de zi a întâlnirii desfăşurate la Bruxelles s-a aflat căutarea persoanelor încă dispărute după războiul din 1998/1999 dintre forţele sârbe şi gherilele separatiste albaneze din Kosovo, dar şi crearea asociaţiei municipalităţilor cu majoritate sârbă din Kosovo, unul din marile obstacole ale dialogului.

Vucic şi Kurti, care s-au întâlnit pentru prima dată după ce au convenit asupra unei foi de parcurs în martie, în vederea aplicării noului plan al UE de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie, au recunoscut munca depusă de Grupul de lucru pentru persoanele dispărute, prezidat de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR).

Pe lângă semnarea declaraţiei privind persoanele dispărute, cei doi s-au angajat să convină asupra detaliilor operaţionale corespunzătoare la următoarea întâlnire a dialogului mediat de UE, la nivelul negociatorilor şefi.

Potrivit declaraţiei, Vucic şi Kurti s-au angajat în comun să "colaboreze strâns în vederea identificării locurilor de înmormântare şi a monitorizării săpăturilor", precum şi pentru "asigurarea accesului deplin la informaţii fiabile şi precise pentru a ajuta la localizarea şi identificarea" persoanelor dispărute în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 decembrie 2000.

Totodată, Vucic şi Kurti s-au angajat să pună la dispoziţie toată documentaţia naţională şi internaţională importantă pentru a stabili soarta persoanelor dispărute, precum şi să folosească date satelitare şi alte tehnologii avansate pentru a detecta gropi comune. În plus, aceştia au spus că vor permite şi încuraja participarea activă a familiilor persoanelor dispărute în procesul de identificare a locului acestora şi că vor "garanta în mod adecvat" drepturile şi vor răspunde nevoilor familiilor acestor persoane. Au semnalat, de asemenea, angajamentul de a înfiinţa o comisie mixtă prezidată de UE şi monitorizată de CICR pentru găsirea celor dispăruţi, în cadrul căreia să colaboreze.

"Felicit liderii pentru adoptarea unei declaraţii comune şi pentru că au fost de acord să promoveze cooperarea în cadrul mecanismelor existente conduse de CICR pentru a asigura punerea în aplicare deplină a angajamentelor lor respective", a subliniat Josep Borrell.

Şeful diplomaţiei europene a amintit că, din cele 6.065 de cazuri de persoane dispărute în perioada menţionată, 1.621 rămân nesoluţionate.

"După mai bine de 20 de ani, familiile lor continuă să trăiască în durere, fără să ştie unde se află cei dragi. Familiile au dreptul să cunoască soarta rudelor lor, la fel ca societatea în general", a afirmat Borrell. El a dat asigurări că rezolvarea problemei persoanelor dispărute "nu este doar o obligaţie umanitară", ci "şi un factor crucial pentru reconciliere şi încredere".