Teroriştii de la Paris şi Bruxelles au încasat ajutoare sociale superioare costului organizării atentatelor

Cel puţin cinci dintre teroriştii implicaţi în atacurile recente din Paris şi Bruxelles îşi asigurau traiul zilnic din ajutoarele sociale oferite de darnicul guvern belgian. Aceştia au beneficiat, în ultimii doi ani, de autoare sociale de peste 50.000 de euro. Chiar dacă nu există dovezi că sumele încasate ca ajutoare au fost folosite direct la finanţarea atentatelor, ele ar fi fost suficiente pentru organizarea acestora.

Autorităţile au estimat costul atentatelor de la Paris la 30.000 de euro, iar pe cele ale atentatului de la Bruxelles la 3.000 de euro.

Investigatorii belgieni au descoperit că principalul suspect care a supravieţuit atacurilor din Paris, Salah Abdeslam, a încasat un ajutor de şomaj în valoare de 19.000 de euro, ultima plată fiind efectuată cu numai trei săptămâni înaintea atacului. Situaţia este cu atât mai paradoxală cu cât acesta era şi managerul şi coproprietarul unui bar, ceea ce l-ar fi descalificat de la obţinerea ajutorului de şomaj, notează profit.ro, citând The Wall street Journal.

Potrivit legislaţiei belgiene, ajutoarele sociale pot fi retrase doar dacă o persoană este condamnată pentru terorism, în cazul persoanelor suspectate doar de astfel de acte, autorităţile fiind obligate să continue să efectueze plăţile, cu excepţia situaţiei în care suspecţii părăsesc ţara.

Philippe de Koster, director al Unităţii de Procesare a Informaţiilor Financiare, susţine că, deşi nu există dovezi că banii din ajutoare au fost folosiţi pentru finanţarea directă a acestor atacuri, indirect „beneficiile sociale“ le-au asigurat atentatorilor un nivel de trai decent şi au susţinut indirect activităţile lor teroriste.

În unele cazuri, suspecţii au transferat ajutoarele pe carduri de debit preplătite, folosite ulterior în atentate, susţine de Koster, care a refuzat să ofere alte detalii, fiind informaţii clasificate.

Legătura dintre imigraţia masivă şi statul asistenţial (welfare state) occidental nu este nouă, mai mulţi economişti atrăgând atenţia asupra faptului că, dată find diferenţa dintre venituri şi puterea de cumpărare, imigranţii din statele subdezvoltate sunt motivaţi să emigreze în Occident numai pentru a trăi pe seama ajutoarelor sociale oferite cu dărnicie de guvernanţii occidentali.