Premierul Viktor Orban ia în gheară presa maghiară şi intenţionează să trateze ONG-urile după modelul Putin

Jurnaliştii şi activiştii au viaţa tot mai grea în Ungaria, unde Guvernul Orban şi-a înteţit în ultimul timp eforturile de a le pune căluşul în gură. Munca de opoziţie dispare încet, încet în Ungaria.

Rând pe rând, instituţii de presă importante au ajuns sub controlul unor persoane apropiate premierului conservator Viktor Orban, iar cele considerate independente întâmpină mari dificultăţi în a se menţine pe piaţă. 

Acum noua ţintă a premierului ungar şi a acoliţilor săi din partidul naţionalist Fidesz, aflat la guvernare din 2010, este subjugarea activităţii ong-iştilor, care ar putea avea loc printr-o iniţiativă legislativă depusă recent.

Odată ajuns la putere, în 2010, Viktor Orban a început să schimbe regulile jocului mediatic. Folosindu-se de majoritatea parlamentară, Guvernul său şi-a permis să impună presei să publice materiale „echilibrate“. Un Consiliu pentru Mass-Media, alcătuit în mare din membri Fidesz, a fost instituit în vederea sancţionării celor se abat de la această regulă. 

Afrontul a continuat, marile instituţii de presă ajungând de-a dreptul sub controlul Fidesz şi implicit al liderului său Viktor Orban. Un site de ştiri de referinţă a devenit „braţul armat“ al impunerii politicilor guvernamentale, un important săptămânal liberal a fost transformat într-un puternic instrument de criticare a UE, în timp ce cotidianul cu cel mai mare tiraj s-a vâzut nevoit să-şi suspende activitatea.

„Dacă cineva mi-ar fi spus acum cinci ani că Origo va ajunge în halul ăsta, i-aş fi spus că e nebun“, spune oftând pentru AFP Bence Martha, un fost editor al acestui site de ştiri considerat cândva de referinţă în Ungaria.

Un site de ştiri moderat până acum, Origo şi-a arătat clar noua direcţie în contextul scandalului legat de Universitatea Centrală Europeană. Creată în 1991 la Budapesta de miliardarul George Soros, bestia neagră a lui Viktor Orban, Universitatea Centrală Europeană a fost acuzată de Origo de „fraudă“ în atribuirea diplomelor. Origo nu a prezentat nicio probă în acuzele aduse. Însă Guvernul s-a folosit de articolele sale incriminatoare pentru a iniţia de urgenţă o lege ce ar putea duce la închiderea acestei instituţii de învăţământ.

În opinia lui Martha, cazul Origo este punctul culminant al unui proces început de Orban în 2010 şi care s-a accelerat în ultimul timp.

Cumpărat în 2014 de un grup apropiat puterii, Origo şi-a menţinut iniţial linia editorială. Însă lucrurile s-au schimbat de anul trecut, odată cu numirea unui nor redactor-şef. Site-ul a lansat adevărate atacuri la adresa opoziţiei şi a devenit intolerant cu imigranţii şi ONG-urile neafiliate puterii.

Cazul Origo nu este unul singular. Fostul săptămânal economic „Figyelo“, care în octombrie anul trecut denunţa o tentativă de „intimidare“ la adresa sa după publicarea unui articol despre naţionalizarea bancară, a fost cumpărat în decembrie de Maria Schmidt, o apropiată a lui Viktor Orban. Acum „Figyelo“ desfăşoară o campanie guvernamentală intitulată „Să oprim Bruxellesul!“.

Cazul cel mai răsunător a fost cel al cotidianului „Népszabadsag“, cel mai citit din ţară. Directorii săi au fost nevoiţi să-i suspende activitatea, după care a ajuns pe mâna oligarhului Lorinc Meszaros, primarul localităţii de origine a lui Viktor Orban, Felcsut, şi un bun prieten al acestuia.

Un pumn de site-uri de ştiri precum Index, HVG, 444, 24.hu reuşesc să-şi menţină independenţa, dar depun eforturi grele în acest sens. Principala lor problemă este financiară, întrucât nu reuşesc să obţină venituri dintr-o piaţă publicitară controlată în mare parte de stat şi de societăţi apropiate puterii.

„Nu aş fi surprins dacă Guvernul va ataca până la alegerile din 2018 şi cele câteva instituţii de presă care au mai rămas independente“, spune pentru AFP Andras Pethö, un fost jurnalist vedetă la Origo.

În căutarea „agenţilor străini“

Pe de altă parte, Guvernul Orban a lansat un atac puternic împotriva ONG-urilor. O iniţiativă legislativă depusă vineri le cere să-şi declare sursele de finanţare din străinătate. Această iniţiativă ar putea fi urmată de altele, inclusiv de interzicere a activităţii asociaţiilor considerate un pericol pentru stat, estimează analiştii.

De fapt, principala ţintă a acestui demers este miliardarul american de origine ungară George Soros. El deţine cea mai influentă fundaţie din Ungaria, Open Society Foundations (OSF), care a fost deja interzisă în Rusia. Anul trecut, Open Society Foundations a alocat 3,4 milioane de euro pentru implementarea de proiecte în Ungaria.

„ONG-urile finanţate din străinătate atentează la suveranitatea ţării. Ele afectează poziţia Guvernului şi reprezintă interesele oamenilor care le finanţează“, explică iniţiativa Istvan Hollik, un deputat al Partidului Creştin Democrat Popular.

Însă ONG-urile care ar putea fi catalogate drept „agenţi străini“ se tem că îşi vor pierde scutirile de taxe, indispensabile supravieţuirii lor.

„Este vorba doar de a găsi un mijloc de a-i stigmatiza pe cei care încă mai fac opoziţie unei puteri executive ce nu mai are un concurent politic serios“, comentează Stefania Kapronczay, aflată din 1994 la cârma ONG-ului Tasz.

Soarta ONG-urilor din Ungaria îi preocupă chiar şi pe membrii Partidului Popular European (PPE), din care face parte şi Fidesz.

„Este necesar de amintit Ungariei şi conducătorilor săi, conform procedurii din articolul 7 privind statul de drept, că orice uniune implică angajamente. În consecinţă, respectarea drepturilor fundamentale apărate de Uniunea Europeană nu poate suferi excepţie“, scrie eurodeputatul PPE Claude Rolin în „La Libre Belgique“.

În opinia lui Attila Juhasz, politolog la institutul Political Capital, Viktor Orban ar putea „interzice mai târziu activitatea unor ONG-uri, folosindu-se de argumentul că pun în pericole interesele politce şi economice ale ţării“.

Comisia Europeană va ţine miercuri o dezbatere pe această temă.