O întâlnire de tatonare şi cu înţepături: Macron se pronunţă pentru o Rusie europeană, Putin nu vrea „veste galbene“ la Moscova

Emmanuel Macron l-a primit luni pe Vladimir Putin la reşedinţa sa de vară, cei doi afişând o aparentă cordialitate şi o oarecare voinţă de a apropiere pe tema Ucrainei. Dezacordurile au rămas numeroase, mai ales de ordin ideologic. În timp ce Macron a pledat pentru o Rusie europeană care respectă drepturile omului, Putin a spus că nu vrea „veste galbene“ la Moscova.

Luni seara, preşedintele francez şi cel rus au petrecut patru ore şi jumătate împreună, dintre care două ore şi jumătate în tête à tête, apoi la o cină.

Cu un buchet de flori în mână pentru Brigitte Macron, preşedintele rus a sosit zâmbind la Fortul Brégançon, pe coasta Mediteranei.

După câteva amabilităţi, cei doi, aşezaţi pe scaune în grădină, au discutat în faţa presei. În pofida unor convergenţe şi voinţei clare a lui Macron în vederea unei apropieri a Rusiei de UE, ei au avut păreri împărţite despre subiecte ca războiul din Siria sau drepturile omului, scrie AFP.

În ceea ce priveşte provincia Idlib, unde armata siriană se află într-o ofensivă cu ajutorul Rusiei, Macron s-a pronunţta pentru aplicarea armistiţiului, considerându-l „imperios” necesar. Însă liderul de Kremlin, de neocolit în Siria şi Iran, a respins această cerere, declarând că Rusia „susţine eforturile armatei siriene de a elimina ameninţările teroriste în Idlib“.

Într-o tentativă de a evita o apropiere a Moscovei de Beijing, Emmanuel Macron a pledat pentru o Rusie europeană.

„Rusia este europeană, foarte profund, iar noi credem în această Europă, care ţine de la Lisabona şi până la Vladivostok“, a spus preşedintele francez, adăugând că vrea să o „reancoreze“ în Europa, după „neînţelegerile din ultimele decenii“.

„Avem de reinventat o arhitectură a securităţii şi încrederii între UE şi Rusia“, a adăugat el, primindu-l pe omologul său rus cu câteva zile înaintea summitului G7 (fost G8) la Biarritz, o instanţă din care Rusia a fost exclusă, în 2014, după ce a anexat Crimeea.

Abordând manifestaţiile opoziţiei ruse, Putin a răspuns printr-o înţepătură, declarând că nu doreşte o „situaţie precum cea a vestelor galbene“. Liderul de la Kremlin a evocat un bilanţ de „11 persoane ucise şi alte 2.500 rănite“ în valul de manifestaţii, uneori violente, care a zguduit Franţa în urmă cu câteva luni.

Însă, potrivit autorităţilor franceze, un singur mort s-a înregistrat în timpul manifestaţiilor „vestelor galbene“, o femeie în vârstă de 80 de ani ucisă de o grenadă lacrimogenă în timp ce se afla pe balcon. Alte zece persoane au fost ucise în accidente cauzate de barajele rutiere ridicate de manifestanţi.

Paralela a fost respinsă de Macron. „Nu există o paralelă. Vestele galbene au participat liber în alegerile europene. Eu doresc ca ele să exprime în mod liber. Suntem o ţară în care oamenii se pot exprima în mod liber, manifesta în mod liber“, a declarat el, referindu-se la revendicarea manifestanţilor de la Moscova pentru alegeri transparente şi libere.

Cei doi lideri au lăsat să se întrevadă posibile progrese în criza provinciilor proruse din Ucraina, permise, în opinia lor, de venirea la putere a noul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski. Macron a deschis calea unui viitor summit în „formatul Normandia“, între Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania.

„Opţiunile preşedintelui Zelenski sunt o adevărată schimbare a situaţiei“, a declarat Macron.

„Sunt lucruri demne de discutat şi care provoacă un optimism prudent“, a răspuns Putin, în contextul în care Rusia este vizată de sancţiuni europene impuse din cauza anexării Crimeei şi a implicării sale - pe care o dezminte - în conflictul din Donbas.

Vladimir Putin a lăudat, la rândul său, „rolul foarte important, dacă nu cheie“ al Parisului în vederea permiterii întoarcerii în iunie a Rusiei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Într-un gest simbolic, Emmanuel Macron a anunţat că efectuează o vizită la Moscova în mai 2020, pentru a asita la marcarea a 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste.

Regimul Putin acordă o importanţă deosebită acestor comemorări, care au fost boicotate de Occident de la anexarea Crimeei.