Noua euro-poliţie întâmpină opoziţie

Comisia Europeană va prezenta, marţi,  un proiect privind crearea unui Corp european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situaţie de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE.  Iniţiativa este deja contestată de unele guverne , scrie Reuters.

Comisia Europeană va prezenta, astăzi, un proiect privind crearea unui Corp european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situaţie de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE.  Iniţiativa este deja contestată de unele guverne , scrie Reuters.

CE vrea să poată mobiliza personalul noii Agenţii Europene de Frontiere şi Pază de Coastă fără consimţământul statului vizat, aşa cum se procedează în prezent, au declarat pentru Reuters oficiali europeni.

Unii oficiali europeni intervievaţi de Reuters au comparat acest plan cu o variantă a aşa-numitei „opţiuni nucleare“ europene (suspendarea dreptului de vot al unui stat membru), cu menţiunea că orice încălcare a suveranităţii unuia dintre membri poate fi împiedicată dacă o majoritate a statelor blocului comunitar se opune unei asemenea acţiuni. 

Pe de altă parte, alţi oficiali apreciază că dacă protecţia frontierelor externe ale UE nu va fi consolidată, atunci tot mai multe state din interiorul blocului comunitar ar putea fi tentate să ia unilateral decizii de reimpunere a controalelor la frontiere, fragilizând astfel spaţiul Schengen. 

Însă în timp ce state precum Franţa, Germania sau Italia au primit favorabil proiectul Comisiei, altele consideră că această iniţiativă merge prea departe. O asemenea soluţie va interfera prea adânc cu competenţele interne ale statelor, afirmă un diplomat european, iar un altul o compară cu decizia privind cotele obligatorii de refugiaţi, care a provocat furia est-europenilor împotriva cancelarului Angela Merkel. 

Polonia se opune, Marea Britanie oferă trupe

Deşi noua forţă de frontieră ar urma să aibă sediul la Varşovia şi ar opera sub drapelul UE,  Polonia, una dintre ţările care nu agreează nici ideea acestui corp de intervenţie. „S-ar crea o instituţie care va decide arbitrar cu privire la acţiunile de urmat, fără participarea statului membru avut în vedere“, a declarat ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski. 

Potrivit Reuters, chiar şi diplomaţii de la Bruxelles care susţin acest plan admit că el va întâmpina rezistenţă. Toată lumea doreşte o consolidare a Frontex (Agenţia europeană pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE), dar nu şi atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alţi responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei ţări din spaţiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE. 

Detaliile planului vor fi anunţate astăzi alături de propunerile privind transferarea refugiaţilor sirieni direct din Turcia în Europa şi modificarea regulilor Schengen pentru a îmbunătăţi securitatea în urma atacurilpor din 13 noiembrie de la Paris. Liderii UE se vor întâlni două zile mai târziu.

Prim ministrul David Cameron a oferit trupe britanice pentru paza frontierelor externe ale Uniunii Europene, în ţările cele mai expuse valului de migranţi proveniţi din Asia şi Africa. Franţa şi Germania par să se fi pus de acord asupra formării unei forţe militare pan-europene cu un personal permanent de 1000 şi un grup de 2000 de grăniceri naţionali la dispoziţie care să păzească frontierele externe ale unor state ca Grecia, Italia, Slovenia sau Croaţia.