Guvernele UE au desemnat-o pe bulgăroaica Kristalina Georgieva drept candidată la conducerea FMI

Guvernele din Uniunea Europeană au desemnat-o pe bulgăroaica Kristalina Georgieva, director general la Banca Mondială, drept candidată pentru funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), la capătul unui proces dificil care s-a încheiat cu contestaţii din partea mai multor state, transmite Bloomberg.

Dacă Georgieva va obţine sprijinul board-ului FMI în toamnă, aceasta o va succeda pe Christine Lagarde şi se va confrunta cu o economie mondială aflată în cea mai proastă situaţie de la criza financiară, pusă în pericol de tensiunile comerciale.

“Georgieva are toate competenţele necesare, precum şi experienţă şi credibilitate internaţională pentru a o succeda pe Lagarde şi a conduce cu succes FMI”, potrivit unui comunicat publicat de Ministerul de Finanţe francez, în urma deciziei.

Votul care a avut loc vineri a survenit dificultăţilor guvernelor UE de a susţine un singur candidat pe parcursul mai multor săptămâni de discuţii. Dar eforturile de a ajunge la un consens prin intermediul mai multor runde de vot s-au încheiat tot cu un dezacord legat de regulile votului, printre contestatari numărându-se Germania şi Olanda.

Fondul nu va mai accepta aplicaţii de pe 6 septembrie şi intenţionează să finalizeze procesul până pe 4 octombrie. Lagarde va deveni preşedinta Băncii Centrale Europene pe 1 noiembrie.

Căutările europene pentru un înlocuitor al lui Lagarde, conduse de ministrul francez de Finanţe Bruno Le Maire, au testat sprijinul a cinci candidaţi: Georgieva, ministrul spaniol al Economiei Nadia Calvino, ministrul portughez de Finanţe Mario Centeno, fostul ministru olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem şi guvernatorul Băncii Finlandei, Olli Rehn.

Georgieva şi Dijsselbloem au ajuns în runda finală. Georgieva nu a reuşit să obţină majoritatea necesară, dar Dijsselbloem şi-a recunoscut înfrângerea pe Twitter.

Marea Britanie a contestat modul în care s-a desfăşurat votul, afirmând că nu a fost timp suficient pentru a susţine un candidat, potrivit unui persoane apropiate situaţiei. Marea Britanie a anunţat iniţial că se va abţine în cadrul acestui proces, dar ulterior a prezentat un candidat.

Un acord transatlantic nescris permite Europei să selecteze directorul general al FMI, iar Statele Unite să aleagă preşedintele Băncii Mondiale. La începutul acestui an, preşedintele Trump a reuşit să îl impună pe David Malpass, oficial al Departamentului Trezoreriei, la conducerea Băncii Mondiale.

Neînţelegerile din Europa asupra procesului de selecţie a directorului FMI ar putea încuraja naţiunile emergente să nominalizeze un candidat propriu şi să argumenteze că pot revendica postul având în vedere ponderea lor tot mai mare în economia mondială.

Dacă Georgieva o va înlocui pe Lagarde, va trebui să decidă în ce măsură va accepta eforturile de reformare a FMI, instituţie cunoscută pentru determinarea statelor cu probleme să îşi restructureze bugetele.

Lagarde a încercat să confere economiilor emergente, cum este China, o influenţă mai mare în conducerea FMI, punând în acelaşi timp un accent mai mare pe probleme ca schimbările climatice şi inegalitatea veniturilor şi inegalitatea de gen.

Noul director general va avea rolul să coordoneze relaţiile cu Argentina, căreia FMI i-a acordat un program de salvare record. O altă problemă este solicitarea ca guvernele să ofere un capital mai mare,  respinsă de Statele Unite.

Pot apărea şi alte complicaţii. Georgieva are 65 de ani şi la începutul mandatului său va depăşi limita de vârstă pentru ocuparea funcţiei, ceea ce înseamnă că FMI va trebui să îşi schimbe această regulă. Unii oficiali şi-au exprimat îngrijorarea că acest lucru ar putea provoca nemulţumiri în rândul membrilor din afara Uniunii Europene, care vor dori să propună candidaţi proprii calificaţi.

Economista Georgieva ar fi a doua femeie la conducerea FMI. Nominalizarea ei urmează unei serii de ratări, cea mai recentă pentru conducerea Comisiei Europene, dar şi cea din 2016, pentru funcţia de secretar general al Naţiunilor Unite.

Pentru aripa ex-comunistă a UE, numirea lui Georgieva ar fi obţinerea celei mai prestigioase funcţii de la conducerea Consiliului European de către polonezul Donald Tusk.

Provenită dintr-un sat din Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE, Georgieva a fost primul membru al familiei sale care a obţinut diplomă de doctorat. Aceasta a deţinut funcţii la Bruxelles din 2010, fiind comisar pentru cooperare internaţională şi vicepreşedinte însărcinat cu supravegherea bugetului blocului comunitar.

Cunoscută mai mult la Bruxelles şi la Washington decât în propria ţară, Georgieva este o susţinătoare a egalităţii de gen şi a combaterii schimbărilor climatice. Pe lângă activitatea în domeniul dezvoltării internaţionale, Georgieva a scris şi o carte despre microeconomie.