German Marshall Fund: „Moldova, un stat capturat. Politicienii corupţi sunt o ameninţare mai mare decât Rusia”
0Într-o analiză cu titlul „UE şi Moldova: Cum se poate elibera un stat capturat”, analiştii prestigiosului think-tank German Marshall Fund atrag atenţia că Moldova este cel mai vulnerabil stat în faţa propagandei ruse din Europa de Est, iar slăbiciunea ţării reprezintă un motiv de îngrijorare pentru UE şi NATO.
Alegerile locale care au avut loc în Moldova în weekend au consolidat poziţia guvernului, în ciuda acuzaţilor de corupţie pe scară largă care i se aduc. La începutul acestui an, în jur de un miliard de dolari - aproximativ 12% din Produsul Intern Brut al ţării - a dispărut din trei bănci moldoveneşti printr-o serie de credite neperformate acordate din câte se pare unor persoane conectate la elita politică a ţării, scriu analiştii German Marshall Fund.
În mod ironic, omul care se află în mijlocului scandalului a fost ales acum primarul oraşului Orhei, continuă aceştia. Demisia premierului, anunţată săptămâna trecută, va stârni noi lupte politice în parlament pentru formarea unei noi coaliţii de guvernare. Posibilitatea organizării de alegeri anticipate ar putea aduce o majoritate puternică partidelor anti-europene.
Moldova a fost cândva un exemplu de primă mână pentru succesul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. În 2010, ţara s-a îmbarcat cu entuziasm pe calea europenizării, nu fără câteva reuşite. Moldova se bucură acum de un regim fără vize şi de un acord de asociere cu UE. Însă Moldova a devenit totodată şi cea mai recentă dezamăgire din Parteneriatul Estic. Dispariţia recentă a unui miliard de dolari a scos la iveală un stat capturat de o cleptocraţie şi slăbit de corupţia la nivel înalt. Politicienii corupţi din Moldova reprezintă principala slăbiciune a ţării şi o ameninţare mai mare decât Rusia. Apropierea Moldovei de Rusia rămâne, fără îndoială, o vulnerabilitate majoră. Rusia îşi menţine influenţa asupra ţării prin regiunea separatistă Transnistria şi, mai recent, prin regiunea autonomă Găgăuzia. Chiar şi aşa, iresponsabilitatea politicienilor moldoveni a erodat statul mai repede şi mai profund decât ar fi putut spera s-o facă Rusia.
De-a lungul ultimelor două decenii, Executivul de la Chişinău a găsit modalităţi de a controla Justiţia şi agenţiile înfiinâate pentru a investiga demnitarii pentru corupţie şi alte infracţiuni. Alegerea partidelor pro-europene, în urmă cu cinci ani, nu a schimbat asta. Din contră, corupţia a atins noi culmi, iar influenţa şi puterea oligarhilor au crescut. La fel cum au reuşit comuniştii, guvernele pro-europene ale Moldovei au rezistat şi nu au combătut corupţia la nivel înalt, nu au reformat Justiţia şi agenţiile statului de drept şi nu au aplicat reformele structurale necesare pentru ca procesul de europenizare să avanseze.
Aşa cum ne arată situaţia Ucrainei, a avea încă un stat slab în Europa de Est este o vulnerabilitate majoră. Nu este în interesul UE şi NATO să vadă o variantă a scenariului din Ucraina repetându-se în Moldova. Indiferent cât de mică este Moldova, faptul că are graniţă cu un membru NATO şi UE i-a conferit o nouă importanţă strategică.
Dar ce poate face UE? După ce a semnat deja un acord de asociere şi liber-schimb cu Moldova, UE trebuie acum să se concentreze mai puţin pe aspectele tehnice şi mai mult pe cele politice. În primul rând, UE trebuie să vizeze corupţia din ţară, care se întrepătrunde cu fibrele instituţionale ale structurilor decidente la nivel naţional. Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) trebuie să devină o instituţie serioasă, independentă de politicieni şi oligarhi. Societatea civilă trebuie să fie implicată în eforturile anticorupţie şi, aşa cum au indicat protestele recente, există o dorinţă puternică şi potenţial pentru activităţi mai ample. Presa independentă trebuie încurajată şi sprijinită pentru a dezvălui corupţia.
În al doilea rând, ar fi de mare ajutor dacă Moldova ar fi inclusă într-un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), aşa cum sunt România şi Bulgaria. În aceste două ţări, MCV a ajutat la protejarea independenţei Justiţiei, a crescut eficienţa instanţelor şi, în România, a transformat în realitate condamnarea pentru corupţie a oficialilor publici şi a magnaţilor economici.
În al treilea rând, UE trebuie să se promoveze pe sine şi intenţiile sale mai bine, cum este cazul în întreaga regiune. Cu o populaţie vorbitoare de rusă şi presa dominată de organizaţii ruse, Moldova este una dintre cele mai vulnerabile ţări din regiune în faţa propagandei ruse şi deloc accesibile pentru informaţiile şi ideile europene. Pentru mulţi din Moldova, modelul de civilizaţie rusă este singurul cu care sunt obişnuiţi. Relativ puţini apreciază şi profită de regimul fără vize în Europa. UE trebuie să combată eşecul de comunicare cu populaţiile din vecinătatea estică şi să-şi promoveze mai eficient intenţiile şi valorile.
Orişicât, dincolo de eforturile UE, Moldova însăşi trebuie să dezvolte voinţa politică de a iniţia şi finaliza reforme, în ciuda costurilor politice implicate. Pentru a sprijini asta, UE ar trebui să adopte o abordare pe două planuri, folosindu-şi influenţa asupra oficialilor moldoveni, promiţându-kle sprijin şi fonduri în schimbul reformelor şi extinzându-şi programele pentru a atinge un segment mai amplu al societăţii.
Moldova încă ar putea deveni cel mai bun studiu de caz pentru o abordare UE axată mai mult pe politică şi reforme în regiune, ca parte a actualului proces de evaluare şi recalibrare a politicii de vecinătate a Uniunii. Acordul de asociere dă UE o influenţă puternică în procesul de reormare din Moldova, iar beneficiile pe care le va aduce aceasta oferă stimulente reale pentru partidele şi liderii proeuropeni şi reformatori. Este singura cale care va elibera în final Moldova din captivitatea politică şi care va deschide posibilitatea aderării la UE care, pentru Moldova, rămâne obiectivul final în parcursul european.
[<a href="//storify.com/elenadumitru/regiunea-separatist-transnistria" target="_blank">View the story "Regiunea separatistă Transnistria" on Storify</a>]