Fără o soluţie europeană a crizei migranţilor, libera circulaţie în Spaţiul Schengen este în pericol

Unitatea fragilă a Europei se destramă pe măsură ce disputa cu privire la migraţie se propagă pe întreg continentul.Dacă nu se va ajunge la un acord la summitul UE de la sfârşitul acestei luni este în pericol libera circulaţie în interiorul statlor membre ale spaţiului Schengen.

„Unitatea fragilă a Europei se destramă pe măsură ce disputa cu privire la migraţie se propagă pe întreg continentul” constată Bloomberg, subliniind că tensiunile politice, prelungite de întrebările nerezolvate cu privire la controlul migraţiei din afara Europei, au ieşit în aceste zile la suprafaţă, remodelând alianţe şi alimentând vechi rivalităţi de la Roma la Berlin şi de la Paris la Viena.

 După o săptămână tensionată între Italia şi Franţa produsă de decizia noului guvern populist de la Roma de a închide porturile unei nave pline cu imigranţi, premierul italian şi preşedintele francez au convenit vinerea trecută că este nevoie de un „răspuns european” şi că „Europei i-au lipsit eficacitatea şi solidaritatea” notează Le Point. 

Însă criza migranţilor se mută acum la Berlin, unde cancelarul german are de dus o „luptă diplomatică herculeană” pentru a găsi în următoarele două săptămâni împreună cu partenerii europeni compromisuri delicate în vederea abordării în comun a crizei refugiaţilor.

 Dacă nu se va ajunge la un acord la summitul UE de la sfârşitul acestei luni, zilele ei de cancelar ar putea fi numărate, dar în pericol este şi libera circulaţie în interiorul statlor membre ale spaţiului Schengen . Disputa din interiorul guvernului german zguduie o alianţă de decenii între Uniunea Creştin-Democrată a Angelei Merkel şi sora ei bavareză, Uniunea Creştin-Socială, condusă de ministrul de interne, Horst Seehofer.

Însă Merkel se teme că dacă Berlinul ar acţiona unilateral în sensul înăspririi politicii de primire a imigranţilor înregistraţi în alte ţări UE s-ar produce un efect de domino care ar putea distruge libertatea de mişcare în Spaţiul Schengen, prin restabilirea controalelor la graniţele interne, şi ar putea submina unitatea blocului comunitar, lăsând singure în criza migranţilor ţările aflate în prima linie, precum Italia şi Grecia, scrie „Politico“.  

Nimeni nu se aşteaptă la un acord între ţările UE la sfârşitul lunii iunie cu privire la o reformă a reglementării de la Dublin. Conform convenţiei de la Dublin, refugiaţii trebuie să se înregistreze în prima ţară din Uniunea Europeană în care ajung. 

Dar Parisul şi Berlinul ar putea să se pună de acord asupra unei consolidări masive a Frontex, poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european, asupra creării unor centre de triere în Africa şi asupra armonizării dreptului de azil.

Cancelarul spune de asemenea că vrea să încheie acorduri bilaterale de retrimitere a migranţilor cu ţările de sosire a acestora, precum Italia şi Grecia.

Grecia este ţara din Uniunea Europeană care a înregistrat în perioada ianuarie-mai cei mai mulţi migranţi, arată un raport publicat luni de Frontex, agenţia europeană pentru controlul frontierelor, citat de DPA.

Fluxul de imigranţi în Grecia, inclusiv pe la frontiera terestră cu Turcia, a crescut cu 90% faţă de perioada corespunzătoare din 2017 şi a ajuns astfel la 19.800 de persoane. Pe locul al doilea se află Italia, cu 13.450 de sosiri, dar în scădere cu 77% faţă de anul trecut; urmează Spania cu 8.200, ceea ce reprezintă o creştere de 59%.

Potrvit Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO, în Uniunea Europeană, numărul de cereri de azil a scăzut anul trecut cu 44%, la 728.470. Mult peste această medie se situează Germania, care a înregistrat 222.560 de cereri, cu 70% mai puţine decât în 2016. Cele mai multe cereri din totalul de 1,3 milioane au fost depuse de cetăţeni din Siria, Irak şi Afganistan. În datele EASO sunt incluse şi cele din Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale UE.