Barroso, îngrijorat de „slăbiciunile“ Europei
0Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a adresat Europei, ultimul său discurs despre „starea Uniunii Europene“, într-o notă sumbră şi precaută cu privire la prezentul şi viitorul spaţiului integrat.
Cel mai influent om de la Bruxelles, Barroso cunoaşte în detaliu problemele structurilor europene, gestionând în ultimii ani numeroase situaţii critice, precum criza datoriilor din zona Euro.
Discursul preşedintelui Barroso nu a conţinut nicio mare şi aşteptată viziune asupra direcţiei spre care se îndreaptă Uniunea Europeană în viitor, însă a pus accentul pe realizarea cea mai importantă a ultimilor ani, depăşirea crizei financiare.
Din punctul său de vedere, „riscul cel mai mare“ care planează asupra Uniunii Europene este abordarea politică. „În timpul unei reveniri economice fragile, cel mai mare risc pe care îl văd este cel politic“, a declarat şeful Comisiei Europene.
Barroso a insistat că în aceast moment, liderii politici ai Europei trebuie să îşi păstreze prudenţa, dar să ofere o anumită predictibilitate şi stabilitate, pentru a putea ajuta la recuperarea pieţelor de investiţii, încă afectate de cutremurele financiare ale ultimilor cinci ani.
„Orice ezitare a unui guvern de a realiza o reformă este imediat amendată şi se reflectă negativ pe pieţe“, consideră Barroso.
Jose Manuel Barroso a criticat ceea ce mulţi alţii semnalaseră de-a lungul timpului: tendinţa UE de a se implica în fiecare mic detaliu al statelor membre şi a anunţat începutul unei noi ere, în care „nu toate lucruri vor mai necesita o soluţie la nivelul Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul va răspunde în funcţie de importanţa fiecărui aspect“.
Fără a specifica sub ce formă vede reformarea mecanismului european, Barroso a ţinut să avertizeze asupra riscurilor pe care le-ar implica inversarea procesului de integrare asupra stabilităţii continentului.
Barroso a promis pentru ultimele luni ale mandatului său, o serie de propuneri legislative care să redefinească soluţiile UE pentru dimensiunea socială a Europei, zona industrial, precum şi reguli noi pentru pedepsirea statelor membre care încalcă normele democratice ale Uniunii.
Acord privind supravegherea bancară
Şefii Parlamentului European şi al Băncii Centrale Europene (ECB) au reuşit să ajungă la un acord privind controversatele reguli de transparenţă a noului mecanism european de supervizare a băncilor, care va fi creat în 2014 şi va monitoriza activitatea a 150 de bănci importante din zona Euro.
Crearea acestui mecanism va duce la o integrare mai accentuată a sistemelor economice sub apanajul Bruxelles-ului, având însă şi scopul de a evita colapsurile unor instituţii bancare şi, implicit, noi crize în spaţiul Euro.
Conform acordului, dacă consiliul de administraţie al Băncii Centrale Europene decide să respingă o decizie a noului supervizor, preşedintele Parlamentului şi şeful comisiei speciale din PE vor trebui notificaţi în secret.
Şeful mecanismului de supervizare a băncilor va fi numit de statele membre şi Parlamentul European, care vor avea puterea de a demite persoana din acea funcţie. Acordul este primul pas pentru crearea unei noi autorităţi economice la nivel european, denumită Mecanismul Unic de Supervizare (SSM).