Mâncăm mai mult la o masă cu prietenii. Ce alţi factori de mediu contribuie la obezitate

Factorii de mediu explică în cea mai mare parte creşterea constantă a prevalenţei obezităţii în ultimele trei decenii. Obiceiurile individuale şi sociale ne-au făcut să mâncăm mai mult şi să ne mişcăm mai puţin.

„Pandemia“ de obezitate în rândul adulţilor are la bază mai ales comportamentul nepotrivit în materie de alimentaţie, nu doar predispoziţia genetică. Factorii de mediu explică în cea mai mare parte creşterea constantă a prevalenţei obezităţii în ultimele trei decenii. Obiceiurile individuale şi sociale sunt cele care ne-au stimulat supraalimentaţia şi ne-au făcut să ne mişcăm cât mai puţin spre deloc.

Astfel, potrivit „Ghidului de nutriţie“ coordonat de prof.dr, Cristian Serafinceanu, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice, alimentele moderne sunt mai dense din punct de vedere energetic. Această creştere a densităţii se face prin adăugarea de grăsimi alimentare care odată ingerate duc la mărirea Indicelui de Masă Corporală – IMC.

Porţii mai mari în mâncarea preambalată

Un alt factor este creşterea în dimensiuni a porţiilor – în special a alimentelor şi a băuturilor preambalate. Potrivit sursei mai sus citate, se apreciază că acest mecanism a dus la creşterea consumului energetic la msele „ambulatorii“ cu aproximativ 50% în ultimii 30 de ani.

Indicele de Masă Corporală s-a mărit şi din pricina creşterii varietăţii alimentelor, numărul felurilor de mâncare la o masă a crescut, de asemenea. Faptul că la masă participă mai mulţi oameni de care suntem legaţi prin relaţii sociale este un alt motiv de obezitate. Mâncăm, în medie cu 400 de kilocalorii de persoană în plus la o masă cu prietenii.  

Mesele luate în afara casei – în special în localuri de tip fast-food – au devenit foarte frecvente în ultimii 30 de ani şi se apreciază că ele au condus la o creştere a aportului alimentar cu circa 300 de kilocalorii pe zi.  

Lipsa micului dejun şi gustările de tip fast-food, simultan cu reducerea activităţii fizice au avut un impact devastator asupra sănătăţii. Creşterea numărului de automobile care au înlocuit mersul pe jos sau cu bicicleta, prezenţa electrocasnicelor – aspiratoare şi maşini de spălat rufe – pe de o parte, a uşurat munca în gospodărie, dar, pe de alta, nu au fost înlocuite cu sport, astfel că au dus la un surplus de calorii.

Televiziunea, computerul, jocurile video au dus şi ele la un consum suplimentar de băuturi dulci şi alimente fast-food care ne-au îngrăşat cu 160 de calorii pe oră, potrivit calculelor făcute de specialişti.