De ce unii oameni îşi ies din fire la auzul anumitor sunete?
0Dacă simţi că iei foc de fiecare dată atunci când cineva bate darabana cu unghiile în birou sau când soarbe din ciorbă, e posibil să suferi de misofonie, o tulburare caracterizată printr-o reacţie necontrolată de furie şi dezgust faţă de sunete particulare.
Un medic de familie american a făcut recent o mărturisire neobişnuită. Doctorul Barron H. Lerner a scris un articol în New York Times în care a povestit că este înnebunit de o parte din sunetele pe care pacienţii săi le scot. El a recunoscut că nu suportă zgomotele precum căscatul sau cel produs în timpul suflării nasului, notează time.com.
Medicul nu e vreun nesuferit, ci are misofonie. Aşa se cheamă tulburarea neurologică de care suferă persoanele care au o toleranţă scăzută la sunete specifice. Despre această problemă, care afecteză mult mai multe persoane decât am putea crede, s-a vorbit pentru prima dată în 2001, când neurologii americani au inventat termenul care o denumeşte.
Cauzele misofoniei
Misofonia se caracterizează printr-o antipatie extrem de puternică faţă de sunete considerate de unii oameni normale. Gradul de reacţie nu ţine de proprietăţile sunetului, cum ar fi intensitatea şi durata, ci de experienţele avute în legătură cu unele sunete, dar şi de starea generală de spirit.
Într-un sondaj realizat de presa americană, zgomotele care generează cel mai des reacţii necontrolate de furie, ură sau dezgust sunt: sorbirea supei (25% din voturi), mestecatul gumei (18%), suflatul nasului (17%), tăiatul unghiilor (10%), ronţăitul crackerilor (8%).
Incriminate sunt şi pleoscăitul, strănutul, tusea, sforăitul, scrâşnitul dinţilor, spargerea baloanelor de gumă, oftatul, frecarea picioarelor şi multe alte sunete de acest fel.
Oamenii de ştiinţă admit că nu înţeleg pe deplin de ce aceste zgomote provoacă misofonie. Primele cercetări sugerează o hiperconectivitate între sistemul auditiv şi sistemul limbic, o parte a creierului care se ocupă cu emoţiile.