Cum e bine: să te trezeşti devreme sau să munceşti până târziu?

Societatea este încă organizată în favoarea persoanelor matinale, iar cele care sunt mai active seara şi care nu se pot trezi dimineaţa au doar de pierdut. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Este ca şi cum blonzii ar fi văzuţi mai bine decât bruneţii, spun specialiştii.

Unii oameni merg la culcare foarte devreme ca să se poată trezi la ore matinale, fiindcă numai atunci simt că pot da randament maxim în tot ceea ce fac, inclusiv la serviciu. Din fericire pentru ei, societatea îi favorizează, majoritatea locurilor de muncă având un program care începe dimineaţa devreme. „Societatea modernă respectă tot mai puţin cerinţele ceasului biologic. Astfel, de multe ori, ceea ce ne cere şeful, la serviciu, intră în contradicţie cu ceea ce ne dictează ceasul biologic (să mâncăm, să dormim etc.)“, precizează medicul Till Roenneberg, de la Universitatea din München.
Cei defavorizaţi sunt indivizii care, pur şi simplu, nu se pot trezi înainte de orele 9.00-10.00. Şi asta mai ales pentru că mare parte din activităţi le desfăşoară până târziu în noapte, fiindcă atunci sunt cei mai eficienţi.

Este vorba despre gene

Sunt persoane care întârzie atât de des dimineaţa la serviciu, încât ajung să-şi cheltuiască aproape tot salariul pe amenzi sau să-şi epuizeze zilele libere. Or acest lucru nu ar trebui considerat de angajator ca o lipsă de interes, şi nici ca lene, fiindcă se întâmplă de multe ori ca aceste persoane să rămână mult peste program pentru a rezolva eficient toate problemele. Cel puţin aşa consideră oamenii de ştiinţă de la Universitatea Surrey din Marea Britanie citaţi de BBC Future.
Ei spun că fiecare dintre noi are un anumit cronotip, adică este mai alert în anumite momente ale zilei şi mai lent în altele. Şi, desigur, fiecare dintre noi are nevoie de un anumit număr de ore de odihnă, nu ne simţim odihniţi cu toţii după opt ore de somn, aşa cum se credea.
Iar acest cronotip este dictat de gene în aceeaşi măsură în care culoarea părului sau a ochilor este determinată genetic. Este vorba despre genele responsabile cu reglarea ceasului biologic, adică cel care ne face să fim nocturni ca bufniţele sau matinali precum ciocârliile, după cum clasifică specialiştii cele două categorii.

Cum ne influenţează cronotipul

Potrivit specialiştilor, cronotipul are un impact major nu doar asupra momentului din zi când suntem mai activi, ci, în primul rând, asupra funcţionării organismului.
Astfel, se pare că „ciocârliile“ au o temperatură corporală mai mare la amiază, în timp ce în cazul „bufniţelor“, această creştere a temperaturii se înregistrează câteva ore mai târziu. În plus, la primele ore ale dimineţii, matinalele „ciocârlii“ prezintă o reducere masivă a nivelului hormonului de stres, cortizolul.  Este ca şi cum aceste persoane ar lua un medicament puternic care ajută organismul să depăşească fără nicio problemă şocul produs de trecerea de la somn la starea de alertă. În cazul persoanelor nocturne, acelaşi mecanism se produce mult mai târziu.

Ceasul deşteptător nu este o soluţie bună

În prezent, nu există nicio soluţie eficientă şi de durată pentru a combate efectul genelor. Oricât de mult ar suna ceasul dimineaţa, „bufniţele“ vor profita de prima zi în care nu trebuie să meargă la serviciu pentru a dormi până târziu. Iar dacă uită să-şi pună alarma să sune, ceasul lor biologic nu le vine în ajutor, aşa cum se întâmplă în cazul „ciocârliilor“. De fapt, ele se trezesc, de multe ori, înainte de a suna alarma.
Totuşi, o soluţie eficientă ar putea veni natural, odată cu înaintarea în vârstă, spune Claudia Hammond, lector în cadrul Departamentului de Psihologie al Universităţii Boston din Londra. Este ştiut faptul că, pe măsură ce îmbătrânim, ceasul biologic suferă modificări şi tindem să ne trezim din ce în ce mai devreme.