Poveştile de amor care au zguduit România. Secretele marilor pasiuni de la  îngerul lui Eminescu la amintirile ascunse ale Reginei Maria şi la tragediile familiei Cuza

Scriitori celebri, domnitori, boieri, regine sau mari artişti, care şi-au pus amprenta puternic asupra culturii şi istoriei ţării noastre, au trăit, de-a lungul vieţii, poveşti impresionante de dragoste. Unele dintre ele i-au inspirat să facă din propria muncă una genială, altele s-au transformat în scandaluri sexuale, greu de ascuns de ochii lumii.

Să le luăm însă pe rând. În 1804, logofătul Costache Sturdza, urmaş al celebrei familii boiereşti, l-a construit după normele de lux ale vremii şi la indicaţiile unor arhitecţi celebri. Mare dregător, membru al Sfatului Domnesc, Costache s-a căsătorit cu Marghioliţa Ghika-Comăneşti, o femeie a cărei frumuseţe răpitoare i-a făcut pe contemporani s-o asemene cu Ileana Cosânzeana. Numai că Marghioliţei i-au fugit ochii după Nicolae Roznovanu, un alt boier influent în epocă, al cărui palat este în prezent sediu al Primăriei Iaşi. Întreaga poveste de dragoste, care s-a sfârşit cu o moarte şi răpire, v-o spunem AICI.


Spaimele Elenei Cuza şi blestemul iubirii

Mulţi ani mai târziu, în 1862, construcţia somptuoasă de la Ruginoasa a ajuns în proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Doamna Elena a fost cea care l-a locuit aproape permanent, în timp ce soţul era ocupat, la Iaşi sau la Bucureşti, cu treburile statului. Elena Doamna, aşa cum a fost supranumită în epocă, ştia de sfârşitul tragic al Sturdzeştilor şi a luat totul ca o fatalitate, mai ales că în prima noapte de când s-a mutat a auzit cântând cucuveaua. Temerile Elenei Cuza s-au văzut peste ani, când fiul cel mic al lui Cuza, Dimitri, se îndrăgosteşte de una dintre servitoare şi se sinucide în camera sa, după ce Elena Cuza o alungă pe tânără. Toată povestea morţii tragice de la Ruginoasa, dar şi tragedia celui de-al doilea fiu al Domnitorului, Alexandru, care a murit în timpul lunii de miere, v-o spunem AICI.

Zidurile Palatului Ruginoasa din judeţul Iaşi mai ascund şi o altă idilă ruşinoasă. Văduva Maria Moruzzi s-a îndrăgostit de tânărul inginer Ionel I.C. Brătianu. Secretele iubirii lor vi le povestim pe iasi.adevarul.ro.

O iubire cum doar Eminescu putea trăi: Luceafărul şi îngerul blond
Celebra poveste de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle rămâne, cu sigurantă idila care ilustrează cel mai bine conceptul "poetul şi muza lui". S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani cu profesorul Ştefan Micle şi mamă a doi copii, venise pentru a-şi trata o boală de piele. Fără a ţine cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austroungară, o relaţie de amor ce avea să fie condimentată, în următorii 17 ani, cu multă pasiune, intrigi, despărţiri şi reîmpăcări demne de telenovelele din zilele noastre. Despre uluitoarea poveste de iubire dintre Luceafăr şi Îngerul Blond, nelipsită de numeroase bârfe, vă povestim AICI.

 
O poveste de iubire modernă, cosmopolită, controversată, dar cu final fericit

La începutul anului 2012, o prezentatoare TV celebră în Marea Britanie, Tessa Dunlop a publicat autobiografia, în care şi-a dezvăluit povestea incredibilă de dragoste. Ea a mărturisit că l-a cunoscut pe actualul ei soţ român pe când acesta avea doar 12 ani, iar ea 19. Cei doi s-au întâlnit pentru prima oară la Iaşi, când Tessa venise în România pentru a preda engleză elevilor români. Cum a decurs minunata poveste din Capitala Moldovei vă spunem AICI.

Cea mai controversată figură feminină a Casei Regale din România, Regina Maria, şi-a legat numele pe vecie de Dobrogea. Englezoaica veşnic îndrăgostită a scandalizat familiile regale prin aventurile ei, ca prinţesa Diana. Locul de suflet al Reginei Maria era la Balcic, pe malul înalt al Mării Negre, într-un castel unde îşi stabilise reşedinţa. Aici, în micuţa capelă Stella Maris pe care o construise la „Cuibul liniştit“, şi-a dorit Regina Maria ca inima ei să îşi găsească odihna veşnică, însă zbuciumul care i-a caracterizat viaţa sentimentală îi marchează şi posteritatea.


Marin Preda, dragostea lui şi ”Moromeţii”

Unul dintre cele mai cunoscute romane româneşti, ”Moromeţii” a fost scris la inspiraţia soţiei marelui scriitor Marin Preda.  Deşi a fost căsătorit de 3 ori, una dintre soţii, poeta Aurora Cornu a avut  o influenţă pozitivă asupra lui Marin Preda. În timpul relaţiei cu aceasta a apărut cel mai apreciat roman din ţară, ”Moromeţii”. N-a fost dragoste la prima vedere, dar o scânteie a aprins focul iubirii între cei doi încă de la prima întâlnire. Aceasta s-a produs în anul 1952 la cantina Uniunii Scriitorilor. Au avut un mic schimb de replici, nu foarte amabil. Doi ani mai târziu s-au reîntâlnit pe malul mării. Cum a decurs povestea lor de dragoste va spunem pe AICI


O poveste cutremurătoare de dragoste: Căpitanul legionarilor şi Elena Ilinoiu

Focşaniul a fost în 1925 gazda unui eveniment de mare amploare, care cel puţin până în prezent,conform documentelor, nu a avut egal în urbea de pe Milcov. Aici a avut loc căsătoria comandantului legionar Corneliu Zelea Codreanu cu Elena Ilinoiu, fiica unui funcţionar la Căile Ferate. Deşi nu avea legături cu zona Vrancea, cei doi au dorit să facă nunta la Focşani, evenimentul fiind considerat un exerciţiu de imagine al „Căpitanului” după ce în primăvare aceluiaşi an a fost judecat la Tribunalul Focşani şi achitat în procesul asasinării prefectului de poliţie Manciu. Despre secretele iubirii dintre cei doi, dar şi despre nunta cu sute de invitaţi vă spunem pe AICI

O poveste de dragoste năvalnică. El, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Sălaj. Ea, iubirea vieţii lui

Poetul Viorel T[utan a cunoscut-o pe Doina după 28 de ani în care şi-a crescut, singur, cei doi copii pe care i-a avut cu prima sa soţie, plecată, prematur, în veşnicie. A cunoscut-o într-un moment în care credea că speranţa la fericire îi va pe pe veci refuzată. Dar s-a înşelat şi viaţa i-a oferit o năvalnică poveste de iubire tomnatică, ale cărui începuturi le-a trăit la vârsta de aproape 70 de ani.
 

Material realizat de reţeaua de corespondenţi ”Adevărul”