Analiză Munca devine opțională? Profeția lui Elon Musk, față în față cu paradoxul AI: Genial, dar surprinzător de stupid
0Magnatul Elon Musk a susținut, zilele trecute, că datorită AI munca va fi opțională în următorii 10-20 de ani. RAND, instituție de cercetare din SUA, arată însă că AI ratează prea multe dintre lucrurile esențiale de care am avea nevoie pentru a avea încredere în caz de utilizare robustă.
Elon Musk, CEO al Tesla și SpaceX, a împărtășit recent o idee îndrăzneață despre viitor. Vorbind zilele trecute la Forumul de Investiții SUA–Arabia Saudită, Elon Musk a spus că în următorii 10–20 de ani oamenii s-ar putea să nu mai fie nevoiți să muncească pentru a supraviețui. De asemenea, el a sugerat că banii și-ar putea pierde în cele din urmă importanța.
Potrivit lui Elon Musk, creșterea rapidă a inteligenței artificiale și a roboticii va schimba modul în care funcționează lumea. Mașinile vor putea face majoritatea muncilor mai bine și mai rapid decât oamenii, făcând bunurile și serviciile de zi cu zi ușor de produs.
„Predicția mea este că munca va fi opțională. Va fi ca practicarea unui sport sau jocul unui joc video sau ceva de genul acesta”, a spus Musk. „Dacă vrei să muncești, va fi la fel ca atunci când poți merge la magazin și pur și simplu să cumperi legume sau le poți cultiva în propria curte. Este mult mai greu să cultivi legume în curtea ta, iar unii oameni încă o fac pentru că le place să cultive legume”, a susținut Musk, citat de MSN.
Munca va deveni o alegere?
Elon Musk crede că munca nu va mai fi ceva ce oamenii sunt obligați să facă. În schimb, va deveni opțională. Oamenii ar putea alege să muncească doar dacă le face plăcere, asemenea unui hobby.
Pentru a-și explica ideea, Elon Musk a comparat locurile de muncă din viitor cu grădinăritul acasă. Astăzi, majoritatea oamenilor cumpără legume din magazine deoarece este mai ușor. Doar cei care se bucură cu adevărat de grădinărit își cultivă propria hrană. În același mod, în viitor vor continua să muncească doar persoanele cărora le place cu adevărat să lucreze.
Roboții, inclusiv robotul umanoid Optimus al companiei Tesla, vor prelua majoritatea sarcinilor fizice și repetitive. Sistemele AI vor gestiona planificarea, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor complexe.
O lume în care banii nu mai contează
Elon Musk a susținut, de asemenea, că banii ar putea deveni irelevanți. El a explicat că, dacă mașinile pot produce tot ceea ce oamenii au nevoie în cantități mari, nu ar mai exista lipsuri de bunuri. Într-o astfel de lume, ideile tradiționale despre câștigarea și cheltuirea banilor s-ar putea să nu se mai aplice.
Această idee este inspirată din povești science-fiction care descriu societăți „post-scarcity” (post-penurie), unde oamenii trăiesc confortabil fără să-și facă griji cu privire la venituri sau prețuri, arată sursa citată.
Experții nu sunt pe deplin convinși
Deși viziunea lui Elon Musk este captivantă, mulți experți rămân precauți. Ei subliniază că roboții sunt încă scumpi și dificil de implementat la scară largă. Multe locuri de muncă, în special cele care necesită abilități fizice sau judecată umană, nu sunt ușor de automatizat.
Economiștii avertizează, de asemenea, că, chiar dacă tehnologia se îmbunătățește, societatea va avea nevoie de politici solide pentru a asigura distribuirea echitabilă a bogăției și resurselor. Fără o planificare adecvată, automatizarea ar putea crește inegalitatea în loc să o reducă.
Ideea lui Elon Musk ridică și o întrebare importantă: dacă oamenii nu mai trebuie să muncească, ce va da sens vieților lor? Mulți cred că munca oferă scop, rutină și conexiune socială.
Elon Musk este de acord că oamenii vor trebui să găsească noi modalități de a rămâne motivați. Indiferent dacă predicțiile sale se vor adeveri sau nu, un lucru este clar: inteligența artificială și robotica vor schimba modul în care trăim și muncim în anii care urmează.
RAND: „Va urma un atac cibernetic masiv”
RAND, instituție de cercetare sponsorizată de agenții guvernamentale ale SUA; guverne statale și locale ale SUA și din alte surse, analizează ce va însemna AI-iul în 2026, primul avertisment fiind că va urma un atac cibernetic masiv.
Pe siteul instituției apare un interviu cu un expert în domeniu, William Marcellino, care explică ce ne așteaptă din zona AI anul acesta.
„Anul 2026 va fi anul în care vom avea un incident major de securitate cibernetică”, spune expertul.
El explică: companiile încep să utilizeze cu adevărat agenți AI, iar mulți dintre acești agenți folosesc ceva numit MCP, sau model context protocol. Este o modalitate prin care acești agenți comunică între ei. Ei presupun: „Dacă îmi vorbești de la un nivel superior de control, pot avea încredere în tine.” Așadar, dacă pot convinge un server MCP să mă lase să intru o singură dată, pot coborî prin întregul sistem și nimeni nu mă va opri – explică expertul RAND. Atacurile cibernetice nu sunt ceva nou, dar acum am automatizat vulnerabilitatea.
„Dar nu vreau să fiu prea pesimist. Cred că anul acesta vom începe să vedem și câștiguri foarte mari de productivitate. Persoanele care integrează AI în fluxurile lor de lucru vor avea un avantaj major”, a mai spus el.
„Această capacitate de a fi simultan genial și stupid îmi arată că vom avea nevoie de oameni pentru mult timp”
În ceea ce privește productivitatea forței de muncă, în acest moment, spune William Marcellino, „același model care poate câștiga aurul la o competiție de matematică va spune și că poți exista în două locuri simultan dacă te conectezi la un apel video. Această capacitate de a fi simultan genial și stupid îmi arată că vom avea nevoie de oameni pentru mult timp”.
Dacă privim înapoi la revoluția software din anii 1980, lucrătorii din domeniul cunoașterii au devenit mult mai productivi, iar salariile lor medii au crescut vertiginos. „Cred că am putea vedea ceva similar aici — o creștere masivă a valorii muncii informaționale. Va exploda”, adaugă el.
„Îți vor oferi un răspuns standard — pur și simplu ceea ce apare cel mai des în manuale sau în postări online”
Întrebat despre cât de fragile sunt modelele lingvistice mari (LLM), expertul susține că „aceste modele sunt construite pentru a face un singur lucru: să găsească tipare. Pot identifica un cioc, vârful unei aripi, câteva pene de coadă și știu că au o pasăre. Dar nu au memorie. Nu pot gestiona gândirea simbolică. Pot vedea milioane de exemple de probleme de matematică și învăța tiparele, dar nu pot „face” matematică. Sunt puternice, dar fragile. Vor eșua întotdeauna pe măsură ce complexitatea crește. Ratează prea multe dintre lucrurile esențiale de care am avea nevoie pentru a avea încredere în ele în cazurile de utilizare robuste imaginate pentru o inteligență artificială mult mai avansată. Știu că „cuțit”, „ascuțit” și „tăiere” merg împreună — dar nu au un model pentru motivul pentru care cineva s-ar speria dacă un copil de trei ani are un cuțit.”
Concluzia lui privind ajutorul acestor LLM-uri, precum chatGPT, „tind să scoată la suprafață ceea ce a fost dominant în datele lor de antrenare. De obicei, asta înseamnă că îți vor oferi un răspuns standard — pur și simplu ceea ce apare cel mai des în manuale sau în postări online. Nu este întotdeauna greșit, dar nici complet. Dacă pun o întrebare despre economie, nu vreau să mi se ofere poziția dominantă ca singur răspuns. Așa că îi spun LLM-ului: uite, nu știu nimic despre acest subiect. Dar știu că există răspunsuri simple și răspunsuri complexe, de nivel expert. Te rog să conturezi niveluri de înțelegere pentru începători, intermediari și avansați. Spune-mi ce concepții greșite au de obicei începătorii. Și apoi oferă-mi terminologia specifică de care am nevoie pentru a căuta și a înțelege nivelul avansat. Astfel îi ofer modelului șansa nu doar de a urma calea dominantă, ci și de a recupera informații care ar putea fi ascunse sau mai greu de găsit.”: