Care sunt cele mai „smart” oraşe din România. Capitala are de suferit la acest capitol

Asociaţia Română pentru Smart City (ARSCM) a realizat un studiu despre infrastructura smart din România şi despre cele mai dezvoltate oraşe de la noi din ţară, clasificându-le pe acestea într-un top. Bucureştiul nu este pe primul loc.

Paradoxal, dezvoltarea economică nu garantează investiţii în soluţiile de tip Smart City, care pot îmbunătăţi semnificativ viaţa locuitorilor din marile metropole. ARSCM a identificat diferenţe mari între comunităţi cu grad similar de dezvoltare, fiind citat de Agerpres.

Alba Iulia este pe primul loc în clasamentul proiectelor smart implementate, cu 96 de aplicaţii, în timp ce trei din primele cinci oraşe dezvoltate, Bucureşti, Constanţa şi  Braşov, au sub 10 proiecte implementate, iar Craiova nu are nicio astfel de soluţie, arată ARSCM.

Timişoara şi Cluj-Napoca sunt singurele oraşe, cu excepţia Municipiului Alba Iulia, care au mai mult de zece proiecte Smart City în derulare, Timişoara având 19 proiecte, iar Cluj-Napoca 11.

Nevoile principale ale Capitalei

În ciuda rezultatelor economice foarte bune din ultimii ani şi a creşterii semnificative a populaţiei, în Capitală ne confrutam cu un ritm lent în ceea ce priveste implementarea de soluţii inteligente, care s-ar traduce, implicit, într-o creştere semnificativă a calităţii vieţii.

Un aspect favorabil este acela că Bucureştiul este oraşul cel mai dezvoltat pe partea de infrastructură de telecomunicaţii şi acest lucru asigură o disponibilitate crescută a serviciilor de internet şi date, critică pentru funcţionarea eficientă a soluţiilor smart.

În Capitală, reţeaua subterană de telecomunicaţii Netcity are în prezent peste o mie de kilometri şi este în plină dezvoltare, urmînd să se dubleze în următorii doi ani.

Aplicaţii şi soluţii smart, precum sistemul inteligent de monitorizare şi management al traficului, „smart parking” - care ar ajuta la reducerea aglomeraţiei în zona centrală cu cel puţin 15%, monitorizarea calităţii aerului pentru alinierea la standardele europene, monitorizarea video a zonelor cu infracţionalitate mai ridicata sau monitorizarea depozitării ilegale a gunoiului pot fi gestionate având o infrastructură stabilă de telecomunicaţii precum cea subterană, iar astfel de proiecte funcţionează cu succes şi în alte capitale europene.