„Este posibil să trăim mai mult”. Cercetătorii au descifrat codul ADN al celui mai longeviv mamifer

Cercetătorii au descifrat codul ADN al celui mai longeviv mamifer, o descoperire care, potrivit acestora, „arată că este posibil să trăim mai mult decât durata medie de viață umană”.

Potrivit Express, oamenii de știință au reușit să descifreze codul ADN al celui mai longeviv mamifer, balena de Groenlanda.

Aceasta poate trăi mai bine de 200 de ani datorită unei proteine numite CIRBP, care ajută organismul să repare ADN-ul deteriorat. Proteina, denumită „cold-inducible RNA-binding protein” (CIRBP), permite uriașei creaturi marine, care cântărește aproximativ 80 de tone, să țină cancerul la distanță.

După ce au identificat proteina, cercetătorii de la Universitatea Rochester din New York au adăugat-o în celule umane și au descoperit că acestea se reparau mai precis. În plus, atunci când au introdus proteina în musculițe de oțet (Drosophila), durata lor de viață a crescut.

„Această cercetare arată că este posibil să trăim mai mult decât durata medie de viață umană”, a declarat profesoara Vera Gorbunova, care a condus studiul.

Lucrând împreună cu cercetători din Alaska, echipa de la Rochester a descoperit, de asemenea, că temperaturile scăzute par să îmbunătățească activitatea proteinei CIRBP.

Deși este prea devreme pentru a spune cum se poate aplica descoperirea la oameni, Gorbunova a sugerat că ar merita explorate metodele prin care activitatea proteinei CIRBP din organismul uman ar putea fi stimulată.

Ipoteza include posibilitatea ca expunerea la frig — de exemplu, dușurile reci — să aibă un efect benefic.

„Există mai multe moduri de a îmbunătăți menținerea integrității genomului, iar aici aflăm despre o cale unică, dezvoltată la balenele de Groenlanda, care își cresc semnificativ nivelul acestei proteine”, a explicat cercetătoarea.

„Acum trebuie să vedem dacă putem dezvolta strategii pentru a activa aceeași cale și la oameni.”

Deocamdată, aceste idei rămân pur teoretice.

Cercetătorii au descoperit că proteina CIRBP, prezentă la balenele de Groenlanda, repară eficient ADN-ul și reduce mutațiile care duc la cancer, explicând de ce aceste mamifere trăiesc atât de mult. Echipa va testa acum dacă efectul proteinei poate fi replicat și la mamifere mai mici, cu viață mai scurtă.