Popularitate sau singurătate? Efectele nocive ale extremelor asupra sănătăţii

Conform unui studiu publicat în cartea „Journal of personality”, un număr mare de prieteni pe Facebook poate ascunde caracterul introvertit sau chiar nefericirea unei persoane.

Cercetători din Maine, SUA, au analizat trăsăturile de personalitate şi bunăstare a 16.367 de participanţi care au fost constant chestionaţi vreme de patru ani. Persoanele care la începutul studiului păreau extrovertite au devenit vizibil mai fericite, dar acest lucru a determinat, după o perioadă, transformarea acestor subiecţi în introvertiţi.

Acest lucru sugerează că numărul crescut de prieteni pe Facebook face oamenii mai puţin sociabili, ceea ce duce la scăderea scade nivelul calităţii vieţii acestora. Profesorul Christopher Soto a adăugat că există posibilitatea ca participanţii să nu mai fi simţit nevoia să relaţioneze şi cu alţi oameni. Acesta a observat fiecare trăsătură de personalitate în parte şi a ajuns la concluzia că  bunăstarea de la începutul studiului era, cumva, legată de schimbările de personalitate din final. 

Transformarea persoanelor iniţial fericite şi extrovertite în persoane introvertite a fost un rezultat care i-a luat prin surprindere chiar şi pe oamenii de ştiinţă care au efectuat studiul, pentru că, de obicei, cu cât o persoană extrovertă comunică mai mult, cu mai mulţi oameni, cu atât este mai fericită.
Concluzia cercetătorilor este că influenţa personalităţii asupra stării de fericire este mai puternică decât influenţa bunăstării asupra personalităţii, deşi ambele elemente sunt importante în formarea relaţiilor.

Chiar şi cele mai mici schimbări care apar în trăsăturile de personalitate ale unui individ sau în bunăstarea acestuia, pot avea consecinţe importante în viaţa sa, concluzionează Soto.

În antiteză, un alt studiu dovedeşte că singurătatea extremă este mai periculoasă decât obezitatea, de exemplu. Singurătatea cronică creşte şansele unei morţi premature cu 14%, conform acestei cercetări, care arată că bunăstarea oamenilor solitari este la fel de „şubredă” precum bunăstarea celor care au probleme de greutate.

Cu cât oamenii trăiesc mai mult, cu atât îşi petrec o parte mai mare din viaţă simţindu-se singuri. Persoanele predispuse la solitudine sunt, în proporţie de 20% până la 40%, adulţii, iar acest lucru are un impact semnificativ asupra sănătăţii lor fizice şi psihice, afirmă cercetătorii.

O expertiză recentă a Fundaţiei Sănătatea Mentală arată că 10% din britanici se simt destul de des singuri, o treime are un prieten apropiat sau o rudă solitară şi o jumătate cred că oamenii devin solitari în general.

Un studiu pe un eşantion de peste 2000 de persoane cu vârste de peste 50 de ani care au fost urmărite pe parcursul a 5-6 ani a dovedit că sporirea riscului de moarte este o consecinţă a singurătăţii.

Profesorul şi psihologul John Cacioppo de la Universitatea din Chicago spune că există date dramatice în rata de declin a sănătaţii fizice şi mentale pe măsură ce oamenii îmbătrânesc şi că acestea pot fi puse în legătură cu relaţiile satisfăcătoare pe care oamenii reuşesc să le păstreze cu prietenii sau rudele pe măsură ce îmbătrânesc.

Avem noţiuni învechite în ceea ce priveşte pensionarea. Mulţi cred că asta presupune ruperea legăturilor cu prietenii şi că oamenii pot să trăiască fericiţi în singurătate, departe de apropiaţii lor. Nu este cea mai bună idee. Deşi mulţi oameni declară că preferă singurătatea, bucuria de a fi singur nu se compară cu durerea de a te simţi singur. Aceasta din urmă poate duce chiar la depresie, spune Cacioppo.

Psihologul a adăugat că atunci când te simţi singur, hormonul stresului, cortizonul, se găseşte în cantităţi mai mari în organism, fapt care creşte riscul infarcturilor şi accidentelor cerebrale, tensiunea creşte, iar sistemul imunitar devine din ce în ce mai slab.

„Bucuraţi-vă de timpul petrecut singuri, dar petreceţi cât mai mult timp de calitate cu prietenii şi familia”, sfătuieşte Cacioppo.