Istoria plină de mistere celui mai vechi bar de lesbiene din lume. Cum se întâlneau în secret femeile gay în urmă cu aproape 100 de ani VIDEO

Povestea celui mai vechi bar de lesbiene din lume este una învăluită de secrete. Oamenii vorbeau despre el în șoaptă, iar membrii trebuiau să spună o parolă pentru a intra ("Dorothy").

Clubul doamnelor era subteran, în spatele unei uși verzi care nu atrăgea atenția, într-o pivniță întunecată și murdară din vestul Londrei, care fusese anterior un bar de striptease. Barul avea reguli stricte: niciun oaspete după ora zece și cei care provocau probleme erau imediat dați afară.

Și a trebuit să fie secret, dat fiind că la începuturile sale, în 1931, homosexualitatea era considerată o infracțiune.

Aproape un secol mai târziu, poveștile fascinante ale acestui club sunt încă păstrate sub cheie, pentru că atunci când regizoarea Lucie Warrington a decis să aducă istoria sa în lumină, a fost întâmpinată de multe uși închise, scrie Metro.

Timp de peste cincizeci de ani, clubul Gateways, situat în apropierea Kings Road din Chelsea, a reprezentat o eliberare pentru lesbienele din Londra.

„Era locul unde se întâmpla viața. Le oferea femeilor un loc unde să trăiască și să-și creeze relațiile, familiile și casele și să-și trăiască viața, să se întâlnească și să-și dezvolte afacerile”, spune Gina Ware, fiica fondatorului clubului, Ted Ware.

Ea a condus barul împreună cu soția sa, care se numea tot Gina.

Clubul a fost o casă a literaturii până la închiderea sa în 1985. Cunoscut cu afecțiune drept „Gates”, a fost un refugiu pentru mulți, iar foștii membri au vorbit despre amintirile lor în documentarul BBC al lui Lucie Warrington, Gateways Grind, numit astfel după o modalitate specifică de dans care aducea femeile la orgasm.

Poeta Trudy Howson povestește în documentar că, pentru ea, clubul era ca „un târg de întâlniri”. „Acest lucru era înainte de telefoanele mobile sau de întâlnirile online, așa că oamenii chiar te priveau și spuneau dacă te găseau atrăgător”, explică ea. „Avea un conținut sexual foarte ridicat”, își amintește Trudy.

„Era un loc minunat pentru a te relaxa. Un loc minunat pentru a dansa”, își amintește artista Maggi Hambling. „Am fost dată afară de două ori. Prima dată pentru că dansam sugestiv. Nu știu cum să dansezi nesugestiv.”

Cu toate că homosexualitatea a fost dezincriminată în 1967 (și aceste legi nu se aplicau oricum femeilor) femeile lesbiene trebuiau adesea să-și țină sexualitatea secretă de frică să nu își piardă locurile de muncă, casele sau, mai rău, copiii.

Acum, consiliul din cartierul londonez Kensington and Chelsea luptă pentru a comemora clubul ca parte a lunii istoriei LGBT+.

Într-o încercare de a-și aminti trecutul, ușa verde a clubului Gateways, de atunci vopsită în alb, a fost revopsită. De asemenea, se face o campanie pentru o placă albastră care să comemoreze locul plin de istorie londoneză.