PREMIERĂ „Cine sapă groapa altuia”, o piesă mai puţin cunoscută de Ion Băieşu, montată de Felix Alexa la Teatrul Dramaturgilor

Miercuri, 15 septembrie şi joi, 16 septembrie, de la ora 20.00, publicul bucureştean este invitat să descopere o piesă mai puţin cunoscută a dramaturgului Ion Băieşu, "Cine sapă groapa altuia", în regia lui Felix Alexa.

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Teatrul Dramaturgilor Români, anunţă un nou spectacol în regia lui Felix Alexa. Avându-i în distribuţie pe Răzvan Vasilescu, Gabriel Răuţă şi Amelia Ursu, spectacolul reuşeşte să surprindă atât absurdul cât şi comicul unor situaţii extreme. Într-o scenografie semnată de Carmencita Brojboiu, Cine sapă groapa altuia se va juca în sala care poartă chiar numele autorului, Sala Ion Băieşu a Teatrului Dramaturgilor Români.

Felix Alexa - cel care a realizat regia, ilustraţia muzicală şi lighting design-ul spectacolului- , apreciaza: „Am găsit din întâmplare această piesă uitată a lui Ion Băieşu, o mică bijuterie într-un act, ce m-a uimit prin originalitatea şi farmecul ei. Un text plin de umor de calitate, subtil, scris în genul teatrului absurd, Cine sapă groapa altuia este o parabolă inteligentă asupra existenţei. Aproape nejucată înainte şi după 1990, această piesă plină de tâlc merită din plin să fie adusă în faţa spectatorilor, ce vor avea ocazia să cunoască o altă imagine a unui important dramaturg român.”

Publicul este invitat să observe ce consecinţe cu adevărat comice poate aduce încrederea în adevărul universal al proverbelor. Doi gropari „neprofesionişti”, interpretaţi de Răzvan Vasilescu şi Gabriel Răuţă, Jenica, un personaj misterios (Amelia Ursu) şi un proverb - Cine sapă groapa altuia... 

Criticul de teatru Victor Parhon aprecia:„Apărută în revista România literară, dând apoi titlul volumului de Teatru din 1974, editat de Editura Eminescu, Cine sapă groapa altuia este una dintre cele mai reprezentative piese de teatru scurt ale lui Ion Băieşu. Umorul insinuant e prezent aproape în fiecare replică, vizând expresii stereotipice, locuri comune, banalităţi de simţire peste care de obicei trecem fără să le observăm.

Aici, Băieşu descinde din schiţele lui I.L. Caragiale: ştie să asculte, să reproducă expresiile cu fidelitate, într-un context propriu, care le subliniază precaritatea în ordine morală şi valoarea semnificantă în ordine artistică. 

Piesa are o factură postionesciană, fără ca influenţele semnalate să afecteze puternica originalitate a lucrării. De la primele replici proverbul nu e „crezut”, ci „cercetat”, întors pe toate feţele, cu o plăcere nedisimulată, scormonitoare de sens şi de sensuri, care nu pot să nu ne privească, tocmai pentru că străvechea înţelepciune a proverbului pare să se refere de fiecare dată la situaţii noi, tinzând să-şi dilate aplicativitatea la orice situaţie.” (Ion Băieşu „În căutarea sensului pierdut”, volum apărut la Editura Eminescu, 1979)

Teatrul Dramaturgilor Români este o instituţie publică de cultură subvenţionată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.