Sute de scriitori din toată lumea au adresat o petiţie statelor lumii şi Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care cer respectarea dreptului cetăţenilor de a hotărî dacă datele lor personale pot fi colectate, stocate şi procesate.

Textul petiţiei a fost redactat şi lansat la iniţiativa unui grup independent de scriitori: Juli Zeh (Germania), Ilija Trojanow (Germania), Eva Menasse (Germania), Janne Teller (Danemarca), Priya Basil (Marea Britanie), Isabel Fargo Cole (SUA), Josef Haslinger (Austria). Înainte să fie făcut public, a fost semnat de peste 500 de scriitori din 82 de ţări, printre care laureaţii Premiului Nobel pentru literatură Orhan Pamuk, J.M. Coetzee, Elfriede Jelinek, Günter Grass şi Tomas Tranströmer. Singurul scriitor român care a fost invitat să semneze a fost Mircea Cărtărescu.

Astăzi, 10 decembrie 2013,  documentul a apărut simultan în mai multe publicaţii partenere alese de organizatori (Le Monde, The Guardian, El Pais, La Repubblica, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Dagens Nyheter, Gazeta Wyborcza, Haaretz, Neue Zurcher Zeitung şi altele). În România, publicaţia parteneră a fost aleasă Dilema veche. Din momentul publicării, apelul poate fi semnat de oricine, aici.

Textul petiţiei:

O luare de poziţie pentru democraţie în era digitală

În ultimele luni, gradul de  supraveghere în masă a devenit o informaţie de domeniul comun. Cu doar cîteva click-uri ale unui mouse, statul poate avea acces la mobilul, e-mailul, reţeaua de socializare şi la căutările tale de pe Internet. Îţi poate urmări înclinaţiile şi activităţile politice şi, în parteneriat cu companiile de Internet, colectează şi stochează toate aceste date ale tale, astfel încît poate prezice obiceiurile şi comportamentul tău de consumator.

Stîlpul de bază al democraţiei este integritatea inviolabilă a individului. Integritatea umană se întinde dincolo corpul fizic. În gîndurile, în mediul şi în comunicările lor personale, toate fiinţele umane au dreptul de a rămîne nesupravegheate şi ferite de primejdii.

Acest drept fundamental al omului a fost practic declarat nul şi neavenit de către state şi corporaţii în scopuri de supraveghere în masă, abuzînd  de noile tehnologii.

O persoană aflată sub supraveghere nu mai este liberă; o societate aflată sub supraveghere nu mai este o democraţie. Pentru a le menţine întreaga valabilitate, drepturile noastre democratice trebuie aplicate şi în spaţiul virtual la fel ca în cel real.

♦ Supravegherea încalcă sfera privată şi compromite libertatea de gîndire şi opinie.

♦ Prin supravegherea în masă, fiecare cetăţean e tratat ca un potenţial suspect. Se răstoarnă astfel unul dintre cîştigurile noastre istorice, prezumţia de nevinovăţie.

♦ Supravegherea face individul transparent, în timp ce statul şi corporaţiile operează în secret. După cum am văzut, de această putere se abuzează în mod sistematic.

♦ Supravegherea este furt. Aceste date nu sînt proprietate publică: ele ne aparţin nouă. Atunci cînd ele sînt folosite pentru a prezice comportamentul nostru, sîntem jefuiţi de altceva: principiul liberului arbitru, crucial pentru libertatea democratică.

CEREM DREPTUL tuturor oamenilor de a hotărî, în calitate de cetăţeni democraţi, în ce măsură datele lor personale pot fi legal colectate, stocate şi procesate, şi de către cine; de a obţine informaţii despre locul în care sînt stocate datele lor şi despre cum sînt folosite; de a obţine ştergerea acestor datelor în cazul în care au fost colectate şi stocate ilegal.

FACEM APEL LA TOATE STATELE ŞI CORPORAŢIILE să respecte aceste drepturi.

FACEM APEL LA TOŢI CETĂŢENII să se ridice şi să apere aceste drepturi.

CEREM NAŢIUNILOR UNITE să recunoască importanţa centrală a protejării drepturilor civile în era digitală şi să creeze o Cartă Internaţională a Drepturilor Digitale.

CEREM GUVERNELOR să semneze şi să adere la o astfel de convenţie.