Misteriosul manuscris Voynich, unul dintre pilonii romanului „Solenoid“ al lui Mircea Cărtărescu, va fi reprodus de o editură din Spania VIDEO

Manuscrisul Voynich, una dintre cele mai enigmatice cărţi din lume, va fi reprodus în Spania. Tipărită pe un pergament medieval, într-o limbă pe care marii criptografi nu au putut niciodată să o descifreze, cartea este rareori scoasă din seiful bibliotecii Universităţii Yale din Statele Unite, informează „Le Point“. Mircea Cărtărescu a făcut din acest unul dintre cele mai mari mistere din lume unul dintre firele romanului său „Solenoid“.

Sute de cercetători şi-au petrecut viaţa încercând să interpreteze această carte misterioasă - cu pagini de manuscris elegante, ilustraţii de plante stranii şi desene cu femei nud - căreia i-au fost atribuite anumite puteri magice.

Lucrarea, degradată de timp, nu iese decât foarte rar din seiful bibliotecii Beinecke de la Universitatea Yale din Statele Unite.

O mică editură din nordul Spaniei, Siloe, a obţinut în sfârşit, după 10 ani de eforturi, autorizaţia de a-l reproduce şi de a difuza manuscrisul în 1.000 de copii.

"Să atingi manuscrisul Voynich înseamnă într-adevăr ceva", a spus Juan José Garcia, directorul editurii Siloe. "Este o carte înconjurată de o anumită aură, încât să o vezi pentru prima dată, te umple de o emoţie greu de descris", a adăugat el. 

Editura Siloe este specializată în publicarea de facsimile de manuscrise vechi. Suma pentru care a cumpărat dreptul de a reproduce manuscrisul a rămas secretă.

Editura înregistrează la fiecare reproducere venituri cuprinse între 7.000 şi 8.000 de euro şi a anunţat că mai mult de 300 de cumpărători au rezervat deja câte un exemplar.

Raymond Clemens, conservator la biblioteca Beinecke, a explicat că Universitatea Yale a decis să cedeze drepturile de reproducere a lucrării "pentru că un număr mare de persoane îşi dorea să îl consulte". "Dacă vom lăsa ca manuscrisul să fie manipulat în acel fel, atunci mii de oameni l-ar citi şi asta îl va distruge".

Reproducerea "permite astfel bibliotecilor şi muzeelor să dispună de o copie" şi "noi înşine vom folosi facsimilul pentru a-l arăta, în afara bibliotecii, studenţilor şi altor persoane interesate", a spus reprezentantul bibliotecii americane.

În jurul manuscrisului abundă teorii misterioase, numele său fiind legat de cel al anticarului Wilfrid Voynich în 1912, în Italia. Existenţa lui a fost deja menţionată într-o corespondenţă din secolul al XVII-lea.

Timp de mulţi ani, manuscrisul a fost prezentat ca opera unui călugăr franciscan din secolul al XIII-lea, englezul Roger Bacon (de fapt, unul dintre primii avocaţi ai metodei experimentale în ştiinţă şi în gândire), al cărui interes pentru alchimie şi magie l-au împins în închisoare. Dar această teorie a fost respinsă în 2009, atunci când manuscrisul a fost supus unei datări cu carbon 14, din care a reieşit faptul că volumul a fost realizat între anii 1404 şi 1438.

Alţii cred că ar fi putut fi opera unui tânăr geniu al Renaşterii italiene, Leonardo da Vinci, a unui necunoscut scriitor în limbaj codat pentru a scăpa de Inchiziţie, a unui extraterestru care l-ar fi lăsat cadou după o vizită pe Terra sau o păcăleală sofisticată. În orice caz, conţinutul manuscrisului rămâne o enigmă. Plantele care sunt desenate nu au fost niciodată identificate. Tratatele de astronomie şi ilustraţiile cu femei nu şi-au dezvăluit niciodată secretele. Cercetătorii s-au întrebat dacă acesta nu este un elixir al tinereţii veşnice sau un simplu tratat de botanică sau de medicină.

Printre cei care au eşuat în a-l descifra figurează criptologul american William Friedman, care a descifrat codurile folosite în transmisiuni de armata japoneză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Astăzi, biblioteca Beinecke primeşte în fiecare lună câteva mii de scrisori de la persoane care cred că au descoperit misterul, a explicat Rene Zandbergen, un inginer în industria spaţială, devenit expert în manuscris. "Mai mult de 90% dintre cei care se abonează la bibliotecă o fac pentru manuscrisul Voynich", a spus expertul.

Editura Siloe lucrează la primul facsimil din luna aprilie, după ce un fotograf a realizat câteva clişee detaliate din manuscrisul original.

Hârtia pe care o va folosi editura, dintr-o pastă special concepută, a fost tratată într-o manieră specială, în aşa fel încât să semene cu pergamentul original. Imperfecţiunile vor fi recreate graţie acestor procedee speciale despre care Juan José Garcia nu a vrut să facă dezvăluiri.

"Partenerul meu de afaceri spune că autorul ar fi putut fi un sadic, căci ne-a prins pe toţi în capcana misterului", a declarat directorul editurii spaniole.