FOTO Frescele Mănăstirii Argeşului, datând din 1526, expuse la Muzeul Naţional de Artă

Joi seara, de la 18.30, are loc vernisajul expoziţiei-eveniment „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” la Muzeul Naţional de Artă al României. Expoziţia reuneşte 31 dintre cele 35 de fragmente de frescă care datează din 1526 şi care fac parte şi astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului. Vizitatorii pot vedea frescele începând cu 7 decembrie şi până pe 26 mai 2013, de miercuri până duminică.

Zugravul Dobromir din Târgovişte, alături de echipa sa, au finalizat picturile în anul 1526, iar în 1882 au fost extrase, în contextul restaurării bisericii Mănăstirea Argeşului, ctitorită de voievodul Neagoe Basarab între anii 1512-1521. 

Printre cele mai spectaculoase piese expuse se numără: portretul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniţei Roxanda, seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare împărat şi arhiereu, Ioan Botezătorul), Arhanghelul Mihail, precum şi impresionanta galerie de sfinţi militari.

Alături de fresce sunt expuse şi alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul Episcopia Curtea de Argeş realizat de Carol Popp de Szathmari în 1866 - documente preţioase care redau aspectul mănăstirii înaintea restaurării.

De asemenea, expoziţia beneficiază de o scenografie specială, inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, într-o continuă prefacere. Descrierea bisericii îmbrăcată în schele, consemnată de Alexandru Odobescu în 1879, este emblematică pentru destinul monumentului. Proiectul scenografic este semnat de echipa de arhitecţi Abruptarhitectura (Cristina Constantin, Mirela Vlăduţă şi Cosmin Pavel).