EXCLUSIV Când va începe reabilitarea Vilei Florica, locul unde s-au născut și au trăit Brătienii

Vila Florica de la Ştefăneşti-Argeş, locul unde s-a născut şi a trăit familia Brătienilor și unde funcționează, de peste patru ani, Muzeul Naţional „Brătianu”, va fi reabilitată din temelii în cadrul unui proiect major.

Reabilitarea va fi realizată grație unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu ajutorul căruia vor fi reabilitate și modernizate în total opt clădiri culturale majore. Acordul-cadru de împrumut a fost semnat în urmă cu peste doi ani, pe 9 iunie 2022, iar lucrările trebuie finalizate cel târziu în 2029.

Costul total net al proiectului se ridică la 270 milioane de euro, din care 216 milioane euro din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei și 54 milioane euro, contribuție de la bugetul de stat.

Proiectul este împărțit în două secțiuni. Prima secțiune vizează restaurarea în profunzime a șase clădiri istorice: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti; Teatrul Naţional şi Opera Română – Cluj-Napoca; Vila „Florica” de la Ștefănești – Argeș; Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni – Suceava; Vila „Ion I.C. Brătianu” din București și Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 de la Timișoara.

A doua secțiune vizează reabilitarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova și construirea unei noi săli de concerte în Iași, destinată Operei Naționale Române Iași.

Camera de carantină pentru deparazitarea obiectelor muzeale

La Muzeu sunt câteva zeci de obiecte ce au aparţinut familiei Brătienilor, o parte dintre ele provenind de la Muzeul Goleşti. Un exponat deosebit este tocul folosit de către Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878. Este tocul cu care a semnat actul ce consfinţea independenţa României. La Muzeul Național ”Brătianu” poate fi văzut şi bastonul lui Ion C. Brătianu.

Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național ”Brătianu” de la Vila Florica, a detaliat în exclusivitate pentru ”Adevărul” câteva dintre elementele amplului proiect de restaurare.

”Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții este foarte aproape de final. Studiile sunt foarte complexe, foarte elaborate, cuprinzând atât partea de reabilitare totală a instalațiilor electrice, de apă, de încălzire, de climatizare, de securitate cât și partea de finețe, să zic așa, de restaurare a lemnului și a pietrei, conacul având foarte mult lemn la interior și piatră de Albești la exterior, toate fiind elemente originale. Subsolurile, pivnițele casei vor fi atent reabilitate. O atenție deosebită a fost acordată acoperișului, mansardei și rezistenței structurii efective a casei, canalizării și alimentării cu apă. Acum suntem alimentați cu apă de la puțul propriu, dar dorim branșament la rețeaua orașului. Aș mai spune că Muzeul va avea, la final, un depozit cum se cuvine pentru elementele de patrimoniu, o cameră de carantină pentru deparazitarea obiectelor muzeale primite ca donație sau achizițonate recent și o cameră pentru arhiva instituției, aceste spații respectând toate normativele în vigoare”, spune Mihai Alexandrescu.

Reabilitarea Vilei Florica va include și consolidarea clădirii cu o arhitectură deosebită. În proiect vor fi cooptați și arhitecți cu experiență în reabilitarea de clădiri istorice.

Raluca Turcan: ”Vila Florica trebuie să își recapete strălucirea demnă de istoria căreia i-a fost martoră”

”Adevărul” a vorbit despre reabilitarea Vilei Florica și importanța sa în istoria românilor și cu Raluca Turcan, ministra Culturii.

”De îndată ce vom avea toate avizele pe proiect vom demara licitația pentru atribuirea contractului de proiect tehnic plus execuție lucrări. Estimăm că lucrările vor începe pe parcursul anului viitor. Durata estimată a lucrărilor este de doi ani de la momentul finalizării proiectului. Fiind locul în care au trăit Brătienii, cea mai importantă familie de oameni politici ai României, Vila „Florica“ este un spațiu de o importanță deosebita pentru spațiul istoric și cultural național. Prin Muzeul Național Brătianu, pe care îl găzduiește, Vila Florica trebuie să își recapete strălucirea demnă de istoria căreia i-a fost martoră”, a declarat Raluca Turcan pentru ”Adevărul”.

Istoria casei de la Florica

Construirea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară.

Conacul de la Ştefăneşti poartă numele Florica în memoria primei fiice a lui Ion C Brătianu, Florica, decedată la doar 3 ani în 1865.

Cât a trăit Ionel Brătianu, nimeni nu s-a atins de biblioteca monumentală de la Florica; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“; după 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă, doar o parte foarte mică de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci. Mii de volume au fost arse de comunişti în parcul conacului timp de mai multe săptămâni. Pe lângă cărţi, biblioteca şi conacul de la Florica mai deţineau o colecţie deosebită: fotografiile familiei Brătianu. Şi acestea au fost arse.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor. Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor. Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea CJ Argeş, în urma încheierii unui contract de comodat între Minister şi Consiliul Judeţean. Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în ianuarie 2020.