Camera lui Ion C. Brătianu, cel mai longeviv prim-ministru al României, reconstituită la Vila Florica. Ce exponate are

Muzeul Național ”Brătianu” și-a îmbogățit expoziția permanentă cu un spațiu de vizitare esențial pentru atmosfera Vilei Florica, de la Ștefănești, județul Argeș. Camera lui Ion C. Brătianu a fost amenajată cu zeci de obiecte de epocă.

În cameră sunt 24 de exponate FOTO Muzeul Național Brătianu

Spațiul poartă numele Odaia „Vizirului”. Concret, odaia lui Ion C. Brătianu, binecunoscută pentru simplitatea ei exemplară, a fost reconstituită, având în total 24 de obiecte, inclusiv piese de mobilier valoroase. Cele 24 de obiecte provin din donații și achiziții. Cinci dintre exponate datează din secolul al XIX-lea, din perioada în care a trăit marele om politic.

Cele cinci exponate ce au peste 130 de ani vechime sunt: o ramă din lemn, un ceas de comodă stil Biedermeier, o casetă de birou din lemn, o cămașă de noapte din in realizată la războiul de țesut și un tablou. Patul expus în Odaia „Vizirului” este unul demontabil din alamă și fontă și a fost produs în Anglia în jurul anului 1900, la nouă ani de la moartea celui mai longeviv prim-ministru al României.

În prezent, la Vila Florica de la Ștefănești, ce găzduiește de peste doi ani și jumătate Muzeul Național Brătianu, mai sunt doar patru piese de mobilier ce au aparținut Brătienilor. Este vorba de biblioteca suspendată de la primul etaj, de un scrin vechi de peste 140 de ani, o masă persană din lemn de cireș din 1860 și o bancă realizată dintr-un singur trunchi de cireș.

Pentru reamenajarea camerei lui Ion C. Brătianu au fost folosite mai multe fotografii de epocă.

„Ion C. Brătianu, supranumit „Vizirul” pentru uriașa sa autoritate, fiind fără niciun dubiu, cel mai important personaj politic român al celei de-a doua jumătăți a secolului XIX, era cunoscut pentru modul de viață caracterizat de echilibru, modestie și bun gust”, precizează Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național ”Brătianu” de la Vila Florica din Ștefănești-Argeș.

Sabina Cantacuzino, fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu, consemna în amintirile sale: „Tata se deștepta la ora 4, iarna și vara... Își prepara singur ceaiul, precum singur își făcea tot serviciul personal: aprindea focul, își peria și scutura hainele, își golea apa, își aducea donița cu apă... Pe nimeni n-am cunoscut mai simpli și mai neatârnați în viața lor ca pe tata și pe soțul meu.”

În camera reconstituită sunt și cărți vechi FOTO Muzeul Național Brătianu

În cea mai completă lucrare scrisă vreodată în România despre viața familiei Brătianu la Vila Florica, istoricul Narcis Dorin Ion, director al Muzeului Național Peleș, a citat mai multe mărturii foarte interesante despre camera „Vizirului”.

„Camera lui Ion Brătianu era de o rară simplitate, un pat de fier, o masă de lemn, câteva rafturi unde stăteau și atunci cărțile cel mai des citite, două-trei scaune și un jilț, iată aspectul camerei lui, pentru care fiii – și mai ales Ionel – păstraseră un adevărat cult”, declara Alexandru Iacovachi.

La rândul său, poetul Ion Pillat, nepotul lui Ion C. Brătianu, spunea: „În casa de la Florica se mai păstrează, așa cum era în ziua morții sale, la 4 mai 1891, odaia bătrânului Ion Brătianu, „odaia tatii”, „odaia bunicului” și, în curând „odaia străbunicului”. Simplitatea ei impresionează... Sub geamul unui dulap tot se mai vede uniforma sa de junker, din 1838, și rochia de mireasă a bunicei, abia prăfuită nu de colb, ci de vreme; într-un colț, bastonul de lemn de corn noduros așteaptă plimbarea zilnică prin vie...”

Cu altă ocazie, același Ion Pillat completa: „Odaia bunicului este întreagă, așa cum a lăsat-o în clipa morții sale. Patul simplu stă nedesfăcut. Ceasornicul își continuă nestingherit tic-tacul... Într-un colț stă rezemat bățul rustic cu care bunicul cutreiera prin vie, iar alături se află încăperea cu putina primitivă pentru obișnuitele lui băi de nuc. Ochelarii bunicului încă reflectă sclipiri ale ochilor care i-au purtat. Pe pereți atârnă rame cu poze de familie, nimeni nu le-a clintit din locul lor.”

Prim-ministru timp de 12 ani

Personalitate de primă mărime în istoria României, Ion C. Brătianu a fost şi cel mai longeviv prim-ministru (1876-1888, cu o pauză de doar două luni între 9 aprilie şi 9 iunie 1881).

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Ion C. Brătianu a fost un lider liberal proeminent. „Vizirul” a asistat în 1866 la demiterea lui Cuza şi la alegerea Prinţului Carol I al României, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani.

În 1876, ajutat de Constantin A. Rosetti, a format un cabinet liberal, acesta rămânând la putere până în 1888, fiind ministru în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877, Congresului de la Berlin, formarea Regatului Român, revizuirea Constituţiei şi alte reforme.

După 1883, Ion C. Brătianu a fost singurul lider al liberalilor, cu sprijinul lui C.A. Rosetti, prietenul şi aliatul politic al său pe parcursul a aproape patru decenii.