Cum au reuşit marii lideri ai secolului XX să câştige simpatia a milioane de oameni
0De la Margaret Thatcher la Mahatma Gandhi, cartea „Minţi conducătoare. Istorii de viaţă ale liderilor mondiali“, apărută recent la Editura Trei, dezvăluie poveştile de viaţă şi filosofiile abordate de opt conducători foarte populari, care au reuşit să se impună ca lideri internaţionali prin strategii diferite de la un caz la altul.
Volumul „Minţi conducătoare. Istorii de viaţă ale liderilor mondiali“, scris de Howard Gardner, profesor de psihologie la Universitatea Harvard, prezintă modalităţile prin care un individ ajunge să fie lider, relatând poveştile de viaţă ale mai multor conducători ai secolului XX, provenind din domenii diferite – politică, religie, ştiinţă etc. Cartea vorbeşte despre: Margaret Thatcher, Martin Kuther King Jr., Jean Monnet, Mahatma Gandhi, Margaret Mead, J. Robert Oppenheimer, George C. Marshall şi Papa Ioan al XXIII-lea.
Ca o concluzie comună tuturor acestor studii de caz, sunt evidenţiate şase trăsături constante ale liderilor: povestea, auditoriul, organizaţia, întruparea poveştii, leadershipul direct şi indirect, competenţa expertă.
Autorul volumului, Howard Gardner, deţine titlul de Profesor John H. şi Elisabeth A. Hobbs, predând cursuri de Cogniţie şi Educaţie la Harvard Graduate School of Education. Este, de asemenea, profesor de psihologie la Universitatea Harvard şi director al Harvard Project Zero. În 1981 a beneficiat de o bursă a Fundaţiei MacArthur, iar în 2011 a primit premiul Prinţului de Austria pentru Ştiinţe Sociale. A scris peste 20 de cărţi, printre care şi revoluţionara „Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences“.
Margaret Thatcher
„În termeni generali, Thatcher confirmă tiparul liderilor viitori care se văd încă de timpuriu drept mâna sorţii şi care manifestă o capacitate de a-i contesta pe cei aflaţi în poziţii de autoritate. Se cuvine să remarcăm totuşi că, fiind femeie într-o lume a bărbaţilor, Thatcher trebuia să facă o echilibristică delicată între provocare şi subminare distructivă. Ea nu şi-a revelat decât treptat personalitatea ambiţios-competitivă în faţa celorlalţi – şi, poate, chiar faţă de ea însăşi“, spune autorul referitor la cea care a fost supranumită Doamna de Fier.
Pentru cei care o susţineau, Margaret Thatcher cineva care vorbeşte pe şleau şi gândeşte limpede şi departe în viitor, cineva care întruchipează virtutea pragmatismului autonom, a omului care stă pe picioarele lui
Tot despre Margaret Thatcher, scriitorul Julian Barnes afirma: „În ochii celui cu vederi liberale, ai snobului, ai metropolitanului şi ai cosmopolitului, ea avea o mentalitate îngust-limitată, de mic prăvăliaş... Dar pentru cei care o susţineau, era cineva care vorbeşte pe şleau şi gândeşte limpede şi departe în viitor, cineva care întruchipează virtutea pragmatismului autonom, a omului care stă pe picioarele lui, a patriotului care a văzut că trăiam de mult prea multă vreme pe datorie, din timp împrumutat şi bani împrumutaţi“.
Ca o concluzie cu privire la stilul de conducere al lui Margaret Thatcher, cetăţenii sunt dispuşi să-şi sacrifice drepturile şi priorităţile personale, cel puţin temporar, pentru a avea siguranţa unui dram de stabilitate şi a absenţei haosului economic. Thatcher a avut putinţa să profite de o asemenea atmosferă de criză, pentru o vreme, dar aceasta s-a disipat în final, iar eficacitatea Doamnei de Fier a luat sfârşit. Generaţiile care urmează vor fi însă mai în măsură să-şi judece la justa lor valoare contribuţia ca lider naţional şi lider mondial.
Jean Monnet
Jean Monnet: „Întotdeauna există un vis în orice lucru întreprins, dar dacă visul durează o zi devine realitate.“
Ceea ce îl deosebea pe Monnet de alţii care ar fi putut vorbi despre conceptul abstract al „unei singure Europe“ sau al „unei singure lumi“ era faptul că, fără să cadă în grandomanie, el a muncit neobosit şi obsesiv zeci de ani pentru ca acea idee să se vadă transformată în realitate şi să progreseze chiar mai departe decât ar fi prezis chiar şi cel mai visător optimist. Cum spunea chiar el odată: „Întotdeauna există un vis în orice lucru întreprins, dar dacă visul durează o zi devine realitate“.
Mahatma Gandhi
Albert Einstein: „În vremurile noastre de flagrantă decadenţă morală, Gandhi a fost singurul bărbat de stat adevărat, care să militeze pentru o relaţie umană mai înaltă în sfera politică“.
Martin Luther King Jr. spunea despre Gandhi că a furnizat „singurele metode recomandabile moral şi practic la care au acces cei oprimaţi în lupta lor pentru libertate“. Totodată, Albert Einstein a explicat stilul unic de a conduce al lui Gandhi: „El a demonstrat că se poate reuni o mulţime redutabilă de susţinători, nu doar prin jocul viclean al obişnuitelor manevre şi smecherii politicianiste, ci şi prin exemplul inteligent al unui mod superior moral de a trăi. În vremurile noastre de flagrantă decadenţă morală, el a fost singurul bărbat de stat adevărat, care să militeze pentru o relaţie umană mai înaltă în sfera politică... Generaţiilor care urmează... cu greu le va veni să creadă că un asemenea om, în carne şi oase, a păşit vreodată pe acest pământ“.