„Ce zace în tine, părinte!“: Povestea preotului catolic de la „Românii au talent“ care a făcut senzaţie pe scenă, imitându-l pe Elvis Presley VIDEO
0Don Elvis, preotul catolic în vârstă de 43 de ani, stabilit în Italia, care a impresionat juriul „Românii au talent“ cu vocea atât de asemănătoare cu cea a lui Elvis Presley, a vorbit pentru „Adevărul“ despre motivaţia de a participa la show-ul de la Pro TV şi despre cum se împacă viaţa pastorală cu cea artistică.
Antoniu Petrescu, cunoscut ca Don Elvis datorită talentului său în imitarea Regelui rock’n’roll, s-a stabilit în Italia în urmă cu 25 de ani, acolo unde este preot într-o mică biserică din regiunea Abruzzo. Pasiunea pentru muzică l-a adus, însă, pe scena „Românii au talent“, unde a cântat piesa „Suspicious Minds“ şi a reuşit să cucerească atât juriul, cât şi publicul, cu talentul şi cu pofta lui de viaţă.
„Am avut impresia că-l aud pe Elvis. Ce zace în tine, părinte, iartă-mă, dar ce a fost acolo!“, i-a spus Andra. Doamnele de la masa juriului au remarcat şi un tatuaj, ascuns sub costumul de Elvis, lucru pe care preotul l-a recunoscut cu sfială, spre admiraţia Mihaelei Rădulescu: „Părinte, eşti foarte cool, tată!“. Don Elvis a reuşit să treacă în etapa următoare cu patru de „Da“.
Reacţiile juriului de la „Românii au talent“, în timpul momentului lui Don Elvis
„Sunt născut în Bucureşti, unde locuiesc mama şi fratele meu. Fiind plecat după Revoluţie, am lăsat o situaţie fragilă, instabilă, am trăit momentele dramatice din 1989 acolo. Sigur, sunt multe de povestit despre Revoluţie, eram tânăr, nu am participat direct la manifestaţii, eram fericit şi credul. Îmi pare sincer rău pentru cei care şi-au dat viaţa pentru un viitor mai bun, pentru libertate şi sper că tinerii care s-au născut după să aprecieze acest lucru. De fiecare dată când mă întorc în Bucureşti merg la cimitirul revoluţionarilor, lângă Bellu, pentru o rugăciune“, spune Antoniu.
Antoniu Petrescu este preot de 13 ani, iar vocaţia l-a purtat către Italia, „patria catolicilor“, dar spune că îşi iubeşte oraşul natal şi speră că la un moment dat să se poată întoarce în România. Dincolo de asta, restul timpului îl dedică marii sale pasiuni - muzica.
FOTO Captură Pro TV
„Eu cred că pasiunea pentru muzică este ereditară în familia mea. Bunica era soprană, tatăl era tenor, iar fratele muzician. Am crescut cu muzica lui Elvis, de mic copil mergeam cu părinţii la cinematograf pentru a-l vedea şi doream să fiu Elvis. Fratele meu cânta deja la chitară, m-a învăţat primele acorduri şi apoi am luat-o din loc. Elvis pentru mine reprezintă «prima iubire artistică», personajul care m-a lansat, m-a emoţionat şi mi-a permis să intru în lumea sa. Sigur că, în toţi aceşti ani, pot spune că am crescut, a avut loc o evoluţie, am cântat multe genuri muzicale, iar în ultimii ani m-am concentrat pe genul country. Odată cu înaintarea în vârstă, dar mai ales cu intrarea în seminar, m-am detaşat puţin de personaj. Am încercat odată cu misiunea de preot să pun acest har în slujba Bisericii, iar concertele au caracter de caritate şi de evanghelizare“, povesteşte Antoniu despre cum a evoluat pasiunea sa pentru muzică.
Spre deosebire de majoritatea concurenţilor de la „Românii au talent“, preotul Antoniu spune că nu este în căutarea celebrităţii şi că misiunea lui artistică este în strânsă legătură cu cea religioasă.
„Nu m-am gândit niciodată să las misiunea de preot pentru o carieră artistică. Vreau să pot continua aceasta operă de evanghelizare prin muzică şi dacă reuşesc să aduc lumea în biserică cu atât mai bine. Nu mă interesează popularitatea, am depăşit vârsta şi dacă în viitor voi avea posibilitatea de a merge înainte din punct de vedere artistic, voi încerca să o fac ad maiorem Dei gloriam! (lat. - Pentru cea mai mare glorie a lui Dumnezeu) Nimeni nu se naşte preot, dar poţi deveni. De fapt, un tânăr intră în seminar pentru a se confrunta şi de a se pune în joc, pregătirea şi drumul sunt lungi şi pline de situaţii chiar contradictorii. Mă gândesc la câte dificultăţi trebuie să înfrunte o familie pentru a rămâne unită şi fidelă, acelaşi lucru se întâmplă cu noi, preoţii, facem sacrifici şi renunţăm la multe lucruri, chiar indispensabile, pentru a dărui viaţa noastră Bisericii şi comunităţii. Sigur, eu cred că harurile şi calităţile pe care le primim de la Domnul sunt pentru edificarea oamenilor şi în această directie se îndreaptă activitatea mea artistică, ca preot. Dacă doream să mă realizez ca artist, nu intram în seminar, deci exclud opţiunea de a lăsa viaţa religioasă“, spune cu horărâre Antoniu Petrescu.
Preoţia, spune Antoniu, este şi cea mai mare realizare a lui. „Cred că am ajuns unde mi-am dorit să ajung - sunt preot, cu defecte şi calităţi, şi artist în slujba bisericii. Mulţumesc Domnului, lumea mă apreciază, dar, sigur, nu poţi fi plăcut de toată lumea. Nu am planuri mari pentru viitor, încerc să-mi fac datoria de preot cu simplitate şi umilinţă şi sper să pot continua opera de evanghelizare şi prin intermediul muzicii“, a mai spus cu modestie preotul catolic.
„Distracţia nu este un păcat, eu cred că Dumnezeu este de partea noastră“ - Antoniu Petrescu.
FOTO Captură Pro TV