Un film la care am plâns

Ştiu, e de toată jena, ca bărbat, să recunoşti că ai plâns. Că doar eşti bărbat, nu cârpă! Bărbatul trebuie să fie un dur cu pieptu-i de aramă, nu un smiorcăit impresionabil. Şi apoi, la un film, ca toate gospodinele telenovelistice?!... Vaaai, ce ruşine, musiu!

Ruşine, ne-ruşine, îmi asum postura de nene cu barbă şi serios (nevoie mare!), dar care, la o adică, atunci când e atins la coarda sensibilă, mai dă şi apă la şoareci. Şi mai nostim e că filmul în cauză este unul care e recomandat de toate programele cinematografelor drept comedie. Într-adevăr, la „Concertul" lui Radu Mihăileanu râzi copios. O adunătură de foşti instrumentişti, epuraţi în vremurile brejneviste pe motiv că erau evrei şi ajunşi cu te miri ce meserii, merg la Paris să susţină un concert, dându-se drept prestigioasa Orchestră Balşoi din Moscova. Cândva făceau parte din această orchestră, dar, după ce fuseseră daţi afară, ajunseseră taximetrişti, negustori ambulanţi, spălători de parbrize sau furnizori de efecte sonore în filmele porno. Din întâlnirea acestor oameni cu situaţiile în care ei sunt creditaţi ca membri en titre ai celebrei orchestre se nasc multe scene comice.

Numai că, spre sfârşit, când orchestra aceasta pestriţă chiar începe să cânte „Concertul pentru vioară" al lui Ceaikovski, zâmbetele de până atunci îţi cam îngheaţă pe buze. Pe de-o parte e extraordinara muzică a compozitorului rus, pe de alta, flash-back-urile din Gulag cu care e contrapunctată în film partitura solistei. Este momentul culminant al peliculei, în care pur şi simplu îţi dau lacrimile. Asta dacă nu eşti, desigur, un bărbat adevărat.  

Info

Concertul (Franţa-Italia-România-Belgia, 2009)
Regia: Radu Mihăileanu
Scenariul: Radu Mihăileanu
Cu: Aleksei Guskov, Mélanie Laurent, Dmitri Nazarov, Valeriy Barinov, François Berléand, Miou-Miou, Lionel Abelanski, Vlad Ivanov, Valentin Teodosiu, Maria Dinulescu, Ion Sapdaru HBO, vineri (24 decembrie),  ora 21.00