Exclusiv Testul suprem pentru România. Detaliile din spatele noului acord militar care ne vizează direct, explicate de un general NATO

Generalul Dorin Toma explică detaliile noului acord dintre România, Bulgaria și Turcia. Românul care a condus o divizie multinațională NATO explică de ce extinderea misiunii de deminare către protecția platformelor din Marea Neagră ascunde provocări tehnice uriașe.

România, Bulgaria și Turcia au convenit, cu prilejul summitului NATO de la Ankara, să extindă grupul de intervenție navală constituit anterior pentru dezamorsarea minelor plutitoare din Marea Neagră. Ministerul Apărării Naționale susține că această forță operativă va avea și misiuni de protecție a infrastructurii critice.

Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (2022-2025), explică, pentru „Adevărul”, care sunt noutățile și de ce acest proiect este un pas înainte pentru România, dar și care sunt limitele sale.

„Acest grup de task force, grup de intervenție navală în Marea Neagră, a fost inițiat în 2024. Asta după ce au fost în anii trecuți acele incidente cu mine marine în derivă, care apăreau în zona țărmului, în apele teritoriale, vorbim acum de România în special, dar și Bulgaria. În 2024 s-a luat această inițiativă, cele trei țări NATO riverane, să constituie un astfel de task group, o astfel de grupare navală cu misiunea principală de deminare, iar fiecare națiune contribuie cu câte o navă specializată în deminare. Comanda acestui task group, acestei grupări navale, rotațional se asigură de fiecare țară. Cred că prima țară care a asigurat comanda a fost România, acum este în Turcia, din câte știu, și urmează Bulgaria să asigure. Important este că s-a extins mandatul, misiunea acestei grupări navale de la acțiuni strict de deminare, inclusiv la protecție a infrastructurii submarine, cabluri submarine, conducte. Este important mai ales în perspectiva dezvoltării infrastructurii energetice”, explică generalul Toma.

Extinderea mandatului militar

Nu este foarte clar dacă și în ce măsură această forță operativă va proteja de acum și infrastructura celor trei state din largul Mării Negre, inclusiv platforma Neptune Deep. Anterior, însuși șeful Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, afirmase că Neptun Deep nu intră sub incidența NATO.

„Platforma Neptun Deep din Marea Neagră și, bineînțeles, acea platformă este legată de țărm, combustibilul, gazele naturale sunt transportate printr-o rețea de conducte. Nu știm exact dacă misiunea cuprinde și asigurarea securității infrastructurii energetice, adică platformelor maritime, de exemplu, sau numai infrastructurii subacvatice. Adică această colaborare, cooperare între cele trei țări NATO riverane se extinde de la o misiune strict de deminare la o securizare a apelor teritoriale, zonei economice exclusive, a infrastructurii subacvatice și, să sperăm, și infrastructura economică din zona economică exclusivă”, mai spune generalul Toma.

Chiar dacă parteneriatul s-ar limita exclusiv la deminare, există premise ca în cel mai scurt timp, această forță navală comună să poată acționa nu doar pentru deminare, ci și pentru asigurarea libertății de navigație și protecția infrastructurii subacvatice critice, cabluri, conducte submarine. De asemenea, este de așteptat ca aceasta să asigure și securitatea infrastructurii economice, în special a platformelor de extracție a gazelor naturale, așa cum e cazul Neptun Deep.

Modelul Mării Baltice aplicat în Marea Neagră

„România e clar că este interesată în dezvoltarea unui astfel de parteneriat, dar nu este neapărat o misiune NATO, este o misiune a celor trei țări NATO în comun, cum sunt astfel de inițiative și în Marea Baltică, țările riverane împreună au pus capabilități la dispoziție pentru a executa o misiune în comun, similar tot pentru protecția, securizarea infrastructurii subacvatice, cabluri de date, conducte și infrastructură energetică. Deci se încearcă să copieze modelul din Marea Baltică, ceea ce nu este rău în esență”, adaugă generalul.

Dacă pe hârtie lucrurile arată foarte bine, rămâne de văzut cum vor reuși cele trei state să implementeze parteneriatul propriu-zis.

„Problema este de implementare. Întotdeauna principala problemă este de la vorbe să trecem la fapte, să implementeze cât mai rapid, pentru că lucrurile în zona economică exclusivă avansează rapid, din câte înțeleg eu, cel puțin în ceea ce privește România. Deci e problema militarilor acum, de la decizia politică, să implementeze. Vă dați seama, pentru a executa o astfel de misiune rotațional, fiecare pentru a acoperi tot acest spațiu maritim al celor trei țări NATO, trebuie făcută o planificare în comun, alocarea anumitor capabilități în comun, trebuie prezență permanentă 24 de ore, șapte zile, și nu e vorba numai de prezență fizică, e vorba și de supraveghere a zonei respective, pentru a detecta eventuale amenințări. Când vorbim de cabluri submarine, infrastructură submarină, aici trebuie să ai mijloace specializate pentru a face lucrul ăsta”, punctează el.

Testul suprem: De la hârtie la fapte

Și în acest caz, cele trei state se pot inspira din proiectul polonez de la Marea Baltică.

„Dacă ne uităm, Polonia și-a construit o flotă de drone subacvatice, a cumpărat astfel de echipamente, urmează să dezvolte propriile drone subacvatice, deja cred că sunt în testare, că nu supraveghezi zona subacvatică din avion. Deci trebuie să ai mijloace specializate, în special drone subacvatice, sau și nave de suprafață care au sonare performante pentru a identifica eventuale amenințări la această infrastructură subacvatică. Deci nu e așa simplă problema. S-a semnat o hârtie, s-a semnat un acord de extindere a misiunii, dar trebuie să ai și echipamentele, capabilitățile necesare, trebuie să faci o planificare în comun, trebuie să aloci acele capabilități împreună, să le pui împreună la dispoziție și să le aloci pentru executarea unei misiuni permanente, pentru supravegherea, monitorizarea acestui spațiu maritim”, conchide generalul Dorin Toma.