Va avea România un Guvern înainte de septembrie? Explicațiile noului blocaj de la Cotroceni: „Sunt motive de fond, nu de nume”

Liderii fostei coaliții de guvernare, participanți la consultările organizate luni de președintele Nicușor Dan, au ieșit pe porțile Palatului Cotroceni la fel cum au intrat: fără un acord în privința viitorului guvern. După ce inițial au transmis semnale publice că l-ar accepta în funcția de prim-ministru pe actualul ministru de finanțe, Alexandru Nazare, social-democrații par acum să se fi răzgândit. Mai mult, aceștia condiționează progresul negocierilor de plecarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. În opinia lui analistului politic Adi Zăbavă, strategia PSD este de a muta responsabilitatea eșecului formării unui nou guvern asupra Ilie Bolojan, însă acest lucru nu face decât să complice și mai mult găsirea unei soluții.

Surse politice au explicat pentru „Adevărul” că negocierile au înregistrat un ușor progres față de săptămâna trecută, însă există în continuare blocaje și constrângeri importante. „E doar puțin mai bine", susțin sursele citate, care estimează că România nu va avea un nou guvern până la finalul lunii iulie. Totodată, social-democrații ar respinge varianta desemnării lui Alexandru Nazare pentru funcția de premier, pe motivul că acesta ar fi „omul PNL și USR" și că nu reprezintă o soluție acceptabilă pentru partid.

Mai mult, într-o conferință de presă susținută după consultările de la Palatul Cotroceni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a pus sub semnul întrebării susținerea social-democraților pentru cele șase proiecte de lege de care depinde atragerea a 4,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„PSD nu ocupă nicio funcție în guvern în acest moment. Strategia premierului demis Bolojan de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului este una greșită. PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR-ului ca paravan mediatic pentru interese obscure. Suntem împotrivă ca USR-ul să introducă, pe grupul de lucru, tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz sau Clotilde, condamnați definitiv de Înalta Curte. Nu vom vota o lege a salarizării care nu este pusă în transparență nici azi. De aceea, ne vom întâlni astăzi cu toate confederațiile sindicale. Cei din PNL vor să privatizeze la super-discount companiile românești profitabile sau să facă dedicații pentru un anumit concern străin", a declarat Sorin Grindeanu.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a susținut că un prim pas pentru deblocarea negocierilor ar fi demisia lui Ilie Bolojan din funcția de prim-ministru interimar:

„Un prim pas pentru deblocare ar fi un gest prin care să le arate românilor că nu se ține de scaunul din care a fost alungat, adică să-și dea demisia. Altfel, dinamitează orice scenariu de deblocare. Ar trebui să fie un alt premier interimar, care să nu aibă atâta încărcătură politică".

Blocaj de fond, nu de nume

În opinia analistului politic Adi Zăbavă, toate aceste tatonări nu înseamnă neapărat că varianta Alexandru Nazare, apropiat de PNL, dar fără a fi membru al partidului, a ieșit din calcul. 

„Nu știu ce s-a discutat concret la Cotroceni și dacă au fost puse pe masă nume de viitori miniștri sau nu. Numele lui Alexandru Nazare a circulat în toată această perioadă, iar în ultimele zile chiar mai intens decât la începutul negocierilor. Au existat și semnale pozitive din partea PSD în privința lui. Nu știu dacă asta înseamnă că social-democrații și-au schimbat oficial poziția, dar ieri l-am văzut pe Vasile Dîncu afirmând, într-o intervenție televizată, că PSD l-ar accepta pe Alexandru Nazare. Nu știm dacă acest subiect a fost discutat și la Cotroceni și dacă această eventuală schimbare de poziție există într-adevăr", a explicat Adi Zăbavă.

Dincolo de numele vehiculate pentru funcția de premier, analistul consideră că adevărata miză a blocajului se află în pozițiile de fond ale partidelor. Atât timp cât acestea rămân neschimbate, niciun candidat nu are șanse reale să genereze un compromis:

„Din ceea ce se vede însă, negocierile par blocate mai degrabă din motive de fond decât din cauza numelor aflate în discuție. Atât timp cât partidele își păstrează pozițiile inițiale, este greu de crezut că un anumit nume, indiferent care ar fi el, va reuși să producă un compromis politic. Aceasta pare să fie situația în acest moment, iar întâlnirea de astăzi, din informațiile apărute pe surse și din declarațiile liderilor PSD, nu pare să fi reprezentat un pas înainte".

Insistența PSD ca Ilie Bolojan să renunțe la funcția de premier interimar nu este întâmplătoare, spune Adi Zăbavă. În opinia analistului, în spatele acestei presiuni se află o strategie prin care social-democrații încearcă să plaseze responsabilitatea pentru blocajul politic în sarcina PNL, a lui Ilie Bolojan și, într-o anumită măsură, a USR.

„În ceea ce privește insistența PSD ca Ilie Bolojan să renunțe la funcția de prim-ministru desemnat sau la această perspectivă, cred că partidul încearcă să transmită, inclusiv celorlalți actori politici, că responsabilitatea blocajului aparține PNL, lui Ilie Bolojan și, într-o anumită măsură, USR. Pentru a susține această teză, PSD continuă să ridice miza negocierilor și să adauge noi condiții", a explicat Adi Zăbavă.

Ținta Bolojan complică și mai mult negocierile

Concentrarea discuției asupra persoanei lui Ilie Bolojan nu ajută procesul de negociere, ci îl complică suplimentar, mai ales în contextul în care PSD și președintele Nicușor Dan au încercat anterior impunerea prim-vicepreședintelui PNL Adrian Veștea în funcția de prim-ministru fără acordul partidului:

„Într-o anumită măsură, discuția se concentrează asupra lui Ilie Bolojan ca persoană, însă, în ansamblu, aceste condiții suplimentare nu ajută deloc negocierile. Din contră, ele le complică și mai mult. PNL se află deja într-o situație dificilă, în care liderul său a fost împiedicat să ajungă premier inclusiv prin poziția adoptată de PSD, iar la aproape 2 luni de la acel moment nu există încă o alternativă clară. În tot acest timp s-a încercat reorganizarea PNL, impunerea unui premier din interiorul partidului și diferite formule de compromis, însă niciuna nu a fost acceptată. În aceste condiții este greu ca PSD să vină acum cu noi condiții și noi solicitări privind persoana lui Ilie Bolojan fără ca acestea să producă efecte negative asupra negocierilor".

Blocaj suplimentar, fără compromis de fond

Indiferent de motivațiile reale ale PSD, spune Zăbavă, negocierile sunt tot mai complicate, iar fiecare condiție nouă îndepărtează și mai mult perspectiva unui acord funcțional între fostele partide ale coaliției de guvernare.

„Nu putem spune cu certitudine ce urmărește PSD prin această strategie, însă putem observa foarte clar consecințele. Iar consecința este blocarea suplimentară a oricărui progres în negocierile pentru formarea Guvernului. Dacă mă întrebați dacă există, în acest moment, o variantă de compromis acceptabilă pentru toate partidele și care să rezolve criza politică de fond, răspunsul meu este nu. Este posibil ca, la un moment dat, să fie identificată o soluție de compromis care să permită învestirea unui guvern, însă aceasta nu va rezolva problema politică profundă dintre actualii parteneri", a explicat Adi Zăbavă.

Criza reală se rezolvă doar prin schimbarea raportului de forțe

În opinia analistului, adevărata problema poate fi rezolvată printr-o schimbare substanțială de poziție a unuia dintre partidele implicate, ceva ce, până acum, niciunul dintre acestea nu pare pregătit să facă.

„Criza de fond nu poate fi depășită decât dacă unul dintre actorii principali, fie PSD, fie PNL, fie USR, își modifică în mod substanțial poziția. În prezent nu există niciun indiciu că vreunul dintre aceste partide este dispus să facă un asemenea pas. Din acest motiv, chiar dacă pe termen scurt este posibil să apară o formulă de compromis care să treacă de votul de învestitură, blocajul politic va continua. Pe fond, criza va rămâne până când raporturile de forțe se vor modifica, fie în urma unor alegeri parlamentare, fie, dacă se va ajunge acolo, în urma unor alegeri anticipate", a subliniat analistul.