Parlamentul European îşi păstrează sprijinul pentru Laura Codruţa Kovesi în vederea obţinerii funcţiei de procuror-şef european

Parlamentul European îşi menţine susţinerea pentru Laura Codruţa Kovesi în vederea obţinerii funcţiei de procuror-şef european, iar preşedintele David Sassoli va trimite în acest sens o scrisoare Consiliului Uniunii Europene. Sassoli consideră că ”este esenţial” să se asigure cât mai curând anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European, la cererea Conferinţei preşedinţilor Parlamentului European, preşedintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruţa Kövesi în calitate de procuror-şef european.

„Înaintea reuniunii informale a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul doreşte să-şi reînnoiască angajamentul faţă de Laura Codruţa Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru procuror şef european. Este esenţial ca ancheta şi urmărirea penală a presupuse infracţiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil”, a declarat David Sassoli, citat în comunicatul de presă.

Documentul reiterează ideea că numirea procurorului-şef european este o codecizie a PE şi a Consiliului.

„Parlamentul European şi Consiliul desemnează de comun acord procurorul şef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puţin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăşte cu majoritate simplă", se arată în Regulamentul de instituire a Procuraturii Europene, citat în comunicatul de presă.

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, în luna iunie, într-un interviu acordat Politico, că nu are de gând să se retragă din cursa pentru funcţia de procuror-şef european.

Laura Codruţa Kovesi şi Jean-François Bohnert sunt cei doi candidaţi rămaşi în cursă pentru a deveni primul procuror-şef european, care va avea sarcina de a investiga fraudele, corupţia sau spălarea de bani cu fonduri europene.

Kovesi a fost susţinută de Parlamentul European, în timp ce Consiliul UE l-a preferat pe Bohnert.

Negocierile dintre cele două părţi vor fi reluate, având în vedere că noul Parlament European şi-a început activitatea.

Parchetul European ar trebui să fie operaţional la finalul anului 2020.

Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.