Analiză Nicușor Dan, bilanțul primelor luni de politica externă. „Pe multă lume deranjează printr-o anumită cumințenie”

Primele luni de mandat ale lui Nicușor Dan au conturat imaginea unui președinte consecvent în sprijinirea Ucrainei și în relația cu partenerii euroatlantici, însă i-au adus critici pentru lipsa unor ambiții vizibile pe scena internațională, sunt de părere analiștii.

Mulți români l-au văzut recent pe Nicușor Dan călătorind prin țară, în timp ce opoziția, prin voci precum Dan Tănasă (AUR), a acuzat că România este izolată de deciziile internaționale legate de Ucraina și regiune.

Statutul României în regiune, criticat

„În ciuda faptului că am plătit scump «solidaritatea europeană», că am donat un sistem Patriot de un miliard de dolari — bani luați direct din taxele românilor —, că am falimentat agricultorii noștri prin invazia de mărfuri ucrainene pe piața românească și că am cheltuit zeci de milioane de euro pentru întreținerea refugiaților, când vine momentul deciziilor importante, România este pur și simplu lăsată pe dinafară”, a declarat, zilele trecute, deputatul Dan Tănasă, purtătorul de cuvânt al AUR.

Impactul redus al României în politica externă a fost reclamat și de reprezentanți ai partidelor aflate la putere. România ar trebui să fie mai activ implicată în consultările internaționale privind situația din Ucraina, în contextul întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, arăta, recent, deputatul PNL Ionuț Stroe.

„Avem tot dreptul să fim la masa negocierilor, având în vedere poziția geopolitică esențială a României și sprijinul constant pe care l-am oferit Ucrainei. Sper ca acest lucru să fie remediat în perioada următoare, iar România să participe activ la viitoarele consultări restrânse. Trebuie să cerem acest lucru, nu să așteptăm ca alții să ne reprezinte interesele”, a afirmat deputatul PNL, potrivit Agerpres.

Întâlnirea de luni a mai multor lideri europeni cu președintele SUA, Donald Trump, organizată la Washington, de la care România a lipsit, a accentuat și mai mult percepția că Bucureștiul este plasat pe un loc secundar în marile decizii privind regiunea. Mulți români și-ar fi dorit să îl vadă pe Nicușor Dan în fotografiile istorice de la Casa Albă. În schimb, unii l-au putut vedea călătorind cu familia în Republica Moldova, la Mănăstirea Brâncoveanu din Munții Făgăraș și, mai recent, la Roșia Montană, în Munții Apuseni.

Este România marginalizată pe plan extern?

Expertul politic Cristian Pîrvulescu afirmă însă că este încă prea devreme pentru a formula concluzii ferme asupra activității externe a președintelui Nicușor Dan, mai ales că mandatul său abia a început.

„Deplasările din țară au pus accentul — uneori doar au sugerat — pe importanța agendei interne a președintelui. Totuși, putem observa că președintele Dan a fost prezent la toate momentele esențiale aflate pe agenda externă, inclusiv în relație cu partenerii euroatlantici, și nu există indicii că România ar fi absentă din procesele decizionale care privesc Ucraina și regiunea. Criticile venite dinspre opoziție, precum cele ale domnului Dan Tănasă, fac parte mai degrabă dintr-o strategie politică internă și dintr-o retorică favorabilă Rusiei, care are interesul să proiecteze România ca fiind marginalizată de Occident”, a declarat, pentru Adevărul, politologul Cristian Pîrvulescu.

În realitate, spune acesta, nu asistăm la o „izolare”, ci la o continuitate a poziționării României în cadrul instituțiilor europene și euroatlantice, în acord cu rolul și dimensiunea sa în politica europeană.

„Desigur, nu putem să ne comparăm cu state precum Franța, Germania, Italia, Finlanda sau Regatul Unit, dar România este prezentă și ascultată în dosarul ucrainean și în deciziile strategice regionale. În concluzie, dacă putem reproșa ceva acestei perioade inaugurale, este doar lipsa unei vizibilități mai mari în spațiul public pentru activitatea externă a președintelui, nu absența de la masa deciziilor”, a mai precizat analistul politic.

Ambițiile lui Nicușor Dan

Politologul George Jiglău, lector universitar în Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, arată că subiectul vacanței președintelui, în contextul evenimentelor recente din jurul Războiului din Ucraina, este foarte ușor de politizat, fiind unul de interes pentru români.

Însă, în același timp, Nicușor Dan se află la început de mandat și este devreme pentru a trage concluzii privind prestația sa atât pe plan extern, cât și în general. Specialistul în științe politice adaugă că România se afla în aceeași poziție și înainte ca Nicușor Dan să fie ales președinte al României.

„A păstrat o liniaritate, iar poziția României nu este nici mai bună, nici mai proastă decât era înainte de a deveni președinte. El, cel puțin deocamdată, nici măcar nu a manifestat vreo ambiție de a deveni lider regional, așa cum au manifestat predecesorii lui, dar a fost prezent la întâlnirile importante atunci când a fost invitat”, arată politologul George Jiglău.

Specialistul remarcă faptul că, în primele luni de mandat, Nicușor Dan a fost constant în privința sprijinului acordat Ucrainei, iar România a dat dovadă de coerență în politica externă, de fermitate și loialitate.

„În schimb, ceea ce cred eu că deranjează oarecum pe multă lume este o anumită, să îi spunem, cumințenie, o docilitate, pe care o are în politica externă. Adică faptul că nu pare că aduce ceva foarte semnificativ la masa discuțiilor din punct de vedere politic și că, atunci când se negociază în spatele ușilor închise, pare că nu suntem acolo”, a declarat George Jiglău.

Punctele slabe ale președintelui

Politologul adaugă că Nicușor Dan nu este un om de politică externă, dar a candidat pentru o poziție care nu corespunde activității sale din trecut.

„El, ca fost primar al Capitalei, având în vedere trecutul în societatea civilă și activismul legat de București, era cât se poate de coerent cu el însuși. A fi președinte și a te ocupa de armată, de politică externă și de securitate, în general, nu e deloc în linie cu ce a făcut el până acum. Eu nu mă așteptam să aibă vreo prestație revoluționară. Dar acum, să zicem, suferă — în măsura în care suferă — tocmai de pe urma acestei probleme pe care putea să o anticipeze: faptul că a ajuns într-o poziție pentru care era clar că nu are foarte multă expertiză. Nu este exclus să învețe, primind sprijin de la aparatul pe care îl presupune politica externă a unei țări, dar nimănui nu-i place să știe că are un președinte care învață în timp ce este la serviciu”, afirmă politologul George Jiglău.

Mulți români au însă așteptări mari de la președintele țării, nu doar pe politică externă, ci și în privința aspectelor ce țin de executiv, cum a fost cazul creșterii TVA-ului, așteptări pe care Nicușor Dan le-a alimentat, adaugă acesta.