Instabilitatea politică din Olanda ar putea afecta aderarea României la Schengen

Probabilitatea ca Olanda să voteze pentru aderarea Bulgariei în spațiul Schengen rămâne scăzută, potrivit unui articol din Politico. Intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen se face la pachet, fiind necesar ca toate țările membre să voteze pentru aderarea acestora.

„În timp ce extinderea Schengen se află pe agenda președinției spaniole a UE, prezența unui guvern interimar în Țările de Jos până la sfârșitul anului înseamnă că este puțin probabil ca țara să semneze acordul, care necesită acordul unanim al tuturor țărilor membre”, se precizează într-un articol al celor de la Politico.

Olanda a votat „pentru” aderarea României la spațiul Schengen în consiliului JAI din decembrie 2022, însă a ales să voteze împotriva Bulgariei. Pentru ca cele două țări să fie membre ale spațiul european fără frontiere este necesar ca toate țările membre să voteze în acest sens.

Este de precizat că premierul olandez, Mark Rutte, și-a anunțat în luna iulie demisia din funcție. În acest sens pe 22 noiembrie vor urma alegeri parlamentare anticipate in Olanda, organizate ca urmare a căderii guvernului premierului Mark Rutte

Austria își menține poziția

Ministrul austriac de interne a confirmat poziția Austriei împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Oficialul austriac a precizat că în prima jumătate a acestui an au fost scoși de bună voie și forțat cu 20% mai mulți străini decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai exact, Gerhard Karner a precizat că în prima jumătate a acestui an au fost scoși de bună voie și forțat din țară 5.900 de străini, cu 20% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

 „În prima jumătate a anului, mai mulți solicitanți de azil au părăsit Austria, față de noile cereri depuse pentru azil”, a declarat Karner la o conferință de presă, potrivit Euroactiv, care citează Rador.

Oficialul austriac a subliniat că aproximativ 18.500 de persoane au evitat procedura de acordare de azil și au părăsit Austria de bună voie: „Acesta este un bilanț pozitiv, dar nu este un motiv de sărbătoare, ci o obligație de a continua să lucrăm susținut în această direcție”.

Sursa citată arată că în ciuda tendinței de reducere a numărului de solicitanți de azil, ministrul de interne austriac dorește ca țara sa să continue impunerea de veto asupra aderării României și Bulgariei la Schengen. 

Șansele de vot în 2023

În acest an au mai rămas nu mai puțin de trei momente când România ar putea forța un vot la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, acolo unde este dat votul prin care e permisă accederea la Spațiul Schengen. Pentru 28 septembrie, când este primul Consiliul JAI, nu există încă un program privind temele adoptate. Ultimul JAI aflat sub patronajul spaniolilor va avea loc în perioada 4-5 decembrie. Apoi, la președinția Consiliului UE urmează belgienii, de la care nici clasa politică de la București, nici oficialii de la Bruxelles nu au vreo pretenție să abordeze problematica Schengen, fiind câteva luni de campanie electorală înainte de europarlamentare. Nici prima parte a președinției maghiare, care preia în iulie 2024 șefia Consiliului UE, nu e văzută ca fereastră de oportunitate. Surse din rândul europarlamentarilor români au precizat că timp de două sau trei luni vor fi negocierile pe noul Executiv european, după alegeriledin 6-9 iunie 2024.