Cum s-au certat Iohannis şi PSD pe o lege care putea fi aplicată în cazul Caracal
0Faptul că poliţiştii nu au intrat, rapid, fără mandat judecătoresc în casa unde ar fi fost asasinată adolescenta din Caracal e unul dintre momentele-cheie ale tragediei. O lege care le-ar fi conferit poliţiştilor puteri sporite, printre care şi dreptul de a intra într-o locuinţă, s-a împotmolit pe fondul disputei politice dintre PSD şi preşedintele Klaus Iohannis
Majoritatea PSD-ALDE din Parlament a adoptat la finalul anului trecut o lege din domeniul ordinii şi siguranţei publice, iniţiată de Ministerul de Interne, condus la acea vreme de Carmen Dan. Proiectul le oferea puteri sporite oamenilor legii. Spre exemplu, poliţiştii primeau dreptul legal de a pătrunde „în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal“.
Numai că ministrul de Interne Carmen Dan, iniţiatorul proiectului, nu a luat şi avizul CSAT înainte de a depune proiectul la Parlament. Potrivit pevederilor legale, orice proiect care vizează siguranţa publică are nevoie de avizul obligatoriu al CSAT. De ce nu a solicitat Carmen Dan acest aviz, deşi ea însăşi, ca ministru de Interne, era membru CSAT? Răspunsul ţine de răfuiala politică.
CSAT e condus de preşedintele Klaus Iohannis, aflat la cuţite cu Liviu Dragnea şi cu Carmen Dan la acea vreme. Iar Carmen Dan, apropiată de Liviu Drganea, l-a sărit pe şeful statului din procedura de adoptare a proiectului legislativ.
Ulterior, după ce legea a tecut de Parlament şi a ajuns la Cotroceni pentru promulgare, şeful statului a trimis-o la CCR. ”Atât poate… din frustrare, din disperare, din ambiţie bolnăvicioasă. Indiferent ce îl mână în luptă pe preşedintele ţării, efectele blocării constante a oricărui demers, fără niciun temei legal, se răsfrâng asupra românilor!”, a reacţionat Carmen Dan, pe Facebook.
Curtea i-a dat dreptate preşedintelui, pe motiv că legea nu a avut avizul CSAT înainte de a fi dezbătută şi votată în Parlament. Însă dincolo de acest argument procedural, magistraţii CCR nu au mai intrat pe fondul textului, deci nu ştim dacă prevederile prin care poliţiştii primeau puteri sporite erau sau nu constituţionale. După decizia CCR, nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au venit cu un alt proiect de lege, care să primească şi avizul CSAT, apoi să intre în procedură legislativă. Astfel, o lege extrem de importantă pentru siguanţa publică a fost îngropată pe fondul unei dispute politice între preşedinte şi Guvern.