Cum a lăsat PSD o portiţă pentru fraudă electorală la referendumul pentru familia tradiţională
0Spre deosebire de alegerile locale şi parlamentare din 2016, la referendumul pentru revizuire Constituţiei, ce vizează definiţia familiei, Guvernul nu va mai utiliza sistemul electronic pentru prevenirea votului multiplu. Motivul: Parlamentul, deşi a modificat legea, „a uitat“ să o coreleze cu tehnologia. Şi e prea târziu pentru o ordonanţă de urgenţă.
Referendumul pentru familia tradiţională va purta ştampila îndoielii, indiferent de rezultat. Motivul? Sistemul informatic care previne votul multiplu şi arată în timp real prezenţa la urne nu va mai fi instalat în secţiile de vot la referendumul din 6-7 octombrie. Decizia Guvernului PSD este cu atât mai importantă cu cât validarea referendumului va depinde în primul rând de prezenţa la vot (minimum 30% din totalul alegătorilor). Sistemul electronic a înlăturat orice suspiciune de fraudă electorală la alegerile locale şi parlamentare din 2016.
PSD a modificat Legea refrendumului în Parlament, însă principalul obiectiv a fost să-l scoată pe preşedintele Klaus Iohannis din procedura de organizare, nu să prevină escrocheriile electorale. „Noi am cerut Parlamentului, anul trecut, când legea a fost dezbătută, să fie introdus sistemul electronic de verificare“, a spus Daniel Barbu, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), pentru „Adevărul“. Însă majoritatea PSD-ALDE din Parlament a ignorat solicitarea AEP, deşi sistemul de prevenţie a fraudei electorale a funcţionat fără cusur la alegerile locale şi parlamentare din 2016, organizate de Guvernul Cioloş.
Modificările la Legea referendumului au fost asumate de senatorul PSD Şerban Nicolae, care nu a putut fi contactat pentru a explica de ce Parlamentul „a omis“ să introducă în noua formă a legii aplicarea sistemului electronic. Practic, Parlamentul nu trebuia să facă altceva decât să copieze prevederile din Legea de organizare a alegerilor parlamentare din 2016 şi apoi să le insereze în Legea referendumului. Pe scurt: metoda „copy-paste“.
Neglijenţa Parlamentului putea fi reparată doar de Guvern, prin orodnanţă de urgenţă. „E prea târziu ca legea să fie modificată prin OUG. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) are nevoie de 120 de zile pentru a instala sistemul electronic“, a mai spus Daniel Barbu pentru „Adevărul“.
E prea târziu ca să mai fie implementat sistemul electronic pentru prevenirea votului multiplu. Daniel Barbu, preşedinte AEP
În realitate, STS nu are nevoie de 120 de zile, ci de exact jumătate, dar tot e prea târziu. „Pentru implementarea măsurilor tehnice de care STS este responsabil, respectiv punerea în funcţiune a sistemului informatic central, adaptarea aplicaţiilor software conform cerinţelor operaţionale necesare desfăşurării referendumului şi instalarea sistemului de comunicaţii la nivelul celor aproximativ 18.600 secţii de votare prevăzute a se organiza, estimăm o perioadă de 60 de zile“, a răspuns STS la solicitarea „Adevărul“.
Întrebaţi în câte zile au instalat sistemul la alegerile parlamentare, oficialii STS au răspuns: „Implementarea măsurilor tehnice necesare utilizării Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot (SIMPV) la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2016 s-a realizat în 60 de zile“.
Tabletele zac în sertare
Aşadar, Guvernul degeaba mai dă ordonanţă de urgenţă, căci referendumul a fost deja fixat în primul weekend din luna octombrie. Dacă ar fi vrut să înlăture orice suspiciune de fraudă, Guvernul ar fi putut modifica legea prin ordonanţă de urgenţă înainte de vacanţa parlamentară. Legea referendumului, în forma modificată de PSD, a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 7 iulie, înainte ca parlamentarii să plece în concediu. Încă de atunci, liderul PSD Liviu Dragnea anunţase că referendumul pentru familia tradiţională este o prioritate pentru sesiunea de toamnă, deci Guvernul putea să pregătească din timp legislaţia.
Decizia PSD este cu atât mai scandaloasă cu cât tabletele şi telefoanele folosite în 2016 pentru prevenirea votului multiplu, achiziţionate de statul român în urmă cu doi ani, sunt funcţionale, dar zac în sertare. Pentru instalarea lor era nevoie doar de o lege a Parlamentului, aşa cum s-a întâmplat în 2016, sau de o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, variantă care a devenit inutilă între timp.
Cum funcţiona sistemul anti-fraudă electorală
În ziua alegerilor parlamentare din 2016, fiecare secţie de votare a fost dotată cu o tabletă conectată la internet. Operatorul îi cerea votantului actul de identitate pentru a-i introduce codul numeric personal într-o bază de date electronică. Practic, sistemul avertiza dacă CNP-ul unei persoane mai fusese folosit în ziua votului, astfel încât votul multiplu era imposibil. După verificarea electronică, procedura de votare era cea clasică: alegătorul semna în lista electorală, primea buletinele de vot şi stampila, intra în cabina de vot, îşi exprima opţiunea electorală, apoi lăsa buletinul de vot în urmă. Sistemul nu împiedică doar frauda electorală, ci arată şi prezenţa exactă la vot în timp real.
„SIMPV este un sistem care a contribuit semnificativ la creşterea încrederii publice în procesele electorale şi considerăm că este absolut necesară utilizarea acestuia (la referendum - n.r.) în condiţiile în care nu ar exista alte metode eficiente de verificare a votanţilor în timp real şi nici pentru prezentarea unor informaţii esenţiale despre prezenţa la referendum, votul pe listele suplimentare sau utilizarea urnei speciale“, au arătat mai multe ONG-uri specializate în politici publice, care au solicitat Guvernului să implementeze SIMPV prin OUG. „Conform legii actuale, situaţia potenţialelor voturi multiple ar trebui verificată de către AEP, fapt care este total contraproductiv şi care ar însuma resurse semnificative de timp, fonduri şi personal. Verificarea trebuie realizată preventiv, iar datele publicate în timp real“, au mai cerut ONG-urile.