Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: În conflictul cu Rusia, varianta militară este exclusă
0Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu şi Ruxandra Ivan, profesor de ştiinţe politice, au discutat împreună cu Ioana Lupea despre negocierile de pace de la Minsk şi perspectiva unui război la graniţa României.
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că Rusia a căutat recunoaşterea, odată cu reconfigurarea spaţiului european şi nord-atlantic.
„Nu a fost acceptată varianta lor. Acest lucru a generat frustrare. Premisa astăzi este pusă greşit, deoarece se pleacă de la o agresiune. Nu poţi să creezi un avantaj la masa negocierii făcând un gest brutal şi fără bază legală. Nu există altă soluţie.
Statele democratice au alte mecanisme. Sigur, dacă la ei este acceptabil ca o singură persoană să gestioneze interesele naţionale, în ţările lor situaţia este diferită. Vladimir Putin poate decide în numele Moscovei orice, de la aspectele economice.
Pe de altă parte, partenerul occidental trebuie să aibă o corelare cu toţi vectorii politici din ţară. Mandatul de negociere este mult mai complicat pentru Merkel şi Hollande decât este pentru Putin“, a arătat Diaconescu.
În ce priveşte România, fostul ministru de Externe a subliniat că statul român trebuie să fie ferm şi să se aştepte la o replică din partea Rusiei.
„ Evident că, din punctul de vedere al României, principalul obiectiv este să nu ne vulnerabilizăm intern. Al doilea obiectiv este să fim cât se poate de rezonanţi cu partenerii noştri. Fac o previziune: în momentul în care există o desfăşurare de forţe în statele vecine, Federaţia Rusă va căuta să dea o replică, însemnând probabil tot o desfăşurare de forţe militare“, a spus el.
Pe de altă parte, el a subliniat că varianta militară este exclusă de partenerii României, dar şi de Rusia.
„Una este să ai baze militare, alta este operaţionalizarea lor. Nu au o conotaţie militară imediată, dar arată partenerului de dialog faptul că eşti foarte hotărât, că deja s-a trecut o linie roşie, că te pregăteşti pentru orice şi că, din punctul de vedere al decidentului politic, din punctul lor de vedere, militarii fac schema riscurilor şi ameninţărilor, iar decidentul politic hotărăşte cum eşalonează deciziile în funcţie de ameninţări.
Deci nu e cazul să îşi ia nimeni raniţa, dar vulnerabilizează zona. Ca ţară în această proximitate, avem obilgaţiile de a participa la genul de mesaje pe care partenerii noştri îl transmit Federaţiei Ruse“, a detaliat Diaconescu.
Totodată, Diaconescu a vorbit despre destabilizarea Ucrainei, despre care a spus că este cauzată de corupţie, însă a subliniat că, în cazul înlăturării fostului preşedinte al Ucrainei, nu se poate vorbi despre o lovitură de stat.
„De aici şi a
considera că înlăturarea fostului preşedinte ucrainean a fost o lovitură de
stat, aşa cum media şi zona politică din estul Ucrainei perorează, o lovitură
de stat a extremei drepte, mi se pare nedrept şi incorect.
Acei tineri din piaţă nu voiau decât să se simtă cetăţeni egali cu toţi ceilalţi. Frustrarea acestor cetăţeni este explicabilă, dar nu poate fi transformată într-o atitudine extremistă. Ei pentru ce ucid? Ce vor să demonstreze? Cine e liderul în acea zonă? Ca şi în zona Statului Islamic, sunt diverse grupări, o nebunie întreagă. Acest lucru, e clar, nu poate fi imputabil naţiunii ucrainene“, a conchis el.
Întrebată ce mesaj vrea să transmită Vladimir Putin prin recentele acţiuni militare în estul Ucrainei, Ruxandra Ivan a răspuns că Putin încearcă să „reconstruiască demnitatea Rusiei“.
„E un mesaj pe care Rusia îl transmite din anii ’90. Domnul Putin, care este acest tătic al Marii Rusii, care îşi asumă această descendenţă a marilor lideri din spaţiul rus, crede că este persoana trimisă de istorie să reconstruiască demnitatea Rusiei. S-ar putea ca el să joace totul pe această carte.
Marile puteri trebuie să ţină cont de ideea că Rusia este un jucător internaţional cu care trebuie să avem de –a face acum, va trebui să avem de-a face peste o sută de ani. Eu nu spun să cedăm în faţa pretenţiilor de consolidare a puterii ruse, însă cred că trebuie să judecăm lucrurile şi din punctul lor de vedere, în sensul de a avea o abordare raţională“, a detaliat Ivan.
Citeşte şi:
Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei au făcut noapte albă pentru a încheia un acord de pace în Donbass. Reprezentanţii separatiştilor proruşi au respins însă armistiţiul propus de cei patru lideri după 14 ore de negocieri, aşa că aceştia s-au întors la discuţii joi dimineaţă. Vladimir Putin a anunţat că s-a ajuns la un acord, iar armistiţiul va intra în vigoare de la 15 februarie.