Analiză Ce soluții pot apărea după discuțiile lui Nicușor Dan cu partidele? Avertismentul unui politolog: „Este doar o chestiune de timp”

Președintele Nicușor Dan va avea luni, 13 iulie, începând cu ora 9.00, o nouă rundă de consultări cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, în încercarea de a identifica o majoritate parlamentară capabilă să susțină învestirea unui nou Guvern. Șeful statului se va întâlni cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a examinat principalele variante de executiv aflate pe masă la Palatul Cotroceni, subliniind că un eventual cabinet de „armistițiu” este condamnat să își piardă susținerea la următoarea dispută majoră între partidele politice.

România nu are încă un guvern cu puteri depline la Palatul Victoria după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la începutul lunii mai. Negocierile purtate în ultimele săptămâni nu au reușit să contureze o formulă de guvernare stabilă, iar tentativele de desemnare a unui nou premier au eșuat. După retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru funcția de prim-ministru, liberalul Adrian Veștea a fost desemnat candidat, însă nu a obținut sprijinul necesar pentru a fi învestit de Parlament.

La finalul Summitului NATO de la Ankara, președintele Nicușor Dan a recunoscut că, în acest moment, nu vede o ieșire clară din criza politică. Potrivit șefului statului, liderii partidelor i-au prezentat în ultimele zile pozițiile și discuțiile purtate între formațiuni, însă fără a se ajunge la un consens privind o viitoare majoritate. Luni, Nicușor Dan le va cere liderilor politici să prezinte public soluțiile pe care le consideră viabile pentru formarea unui guvern și pentru asigurarea unei majorități parlamentare.

Nicușor Dan a subliniat că numele vehiculate până acum pentru funcția de prim-ministru, respectiv Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, nu dispun de sprijinul necesar pentru a obține votul Parlamentului. În plus, președintele a reiterat că nu va desemna un candidat despre care știe din start că nu poate strânge o majoritate parlamentară, respingând ideea unor nominalizări făcute doar pentru efect de imagine. În același timp, a transmis că responsabilitatea formării unei majorități nu aparține președintelui, ci partidelor reprezentate în Parlament.

Înaintea consultărilor, Alexandru Muraru, vicepreședintele PNL și liderul organizației județene Iași, i-a transmis un mesaj președintelui, susținând că liberalii nu trebuie să fie transformați în „colacul de salvare” al PSD.

„Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi. Românii nu au votat pentru ca Partidul Național Liberal să devină colacul de salvare al unui partid care a generat ani la rând instabilitate, blocaje și lipsă de încredere”, a afirmat Muraru.

Un președinte de dreapta prins în oferte de stânga

Politologul Sergiu Mișcoiu explică faptul că dificultățile întâmpinate de Nicușor Dan în încercarea de a forma o majoritate parlamentară sunt legate, în mare măsură, de percepția creată în jurul propriilor sale opțiuni politice, deși, din punct de vedere doctrinar, acesta aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni.

„Încă de la începutul mandatului său, președintele Nicușor Dan a încercat să refacă vechea coaliție de guvernare și să găsească un element de coeziune care să permită funcționarea acesteia. Nu a reușit, iar faptul că a fost perceput ca fiind prea dispus să accepte ofertele Partidului Social Democrat și ale centrului său de influență și prea puțin dispus să se afle pe aceeași lungime de undă cu PNL și USR a generat neîncredere în ceea ce îl privește. Paradoxul este că Nicușor Dan aparține, prin felul său de a gândi și prin valorile pe care le promovează, zonei dreptei liberale și reformiste. Din punct de vedere doctrinar este mai apropiat de USR, de REPER și de alte formațiuni similare, precum și de Partidul Național Liberal, alături de care a guvernat Bucureștiul", a explicat Sergiu Mișcoiu.

Ce înseamnă, de fapt, un guvern de armistițiu

Una dintre formulele care a început să fie invocată tot mai des în ultimele săptămâni este cea a unui „guvern de armistițiu”, sintagmă folosită inclusiv de liderul PNL, Ilie Bolojan. Conceptul presupune un executiv cu atribuții limitate, concentrat pe administrarea celor mai urgente dosare ale statului și pe evitarea unei noi crize politice, până când partidele vor reuși să construiască o majoritate stabilă. Sergiu Mișcoiu explică însă faptul că fragilitatea unei asemenea formule este înscrisă chiar în definiția sa.

„Când Ilie Bolojan vorbește despre un «guvern de armistițiu», are în vedere un executiv cu un mandat limitat atât în timp, cât și în conținut. Un asemenea guvern ar avea ca obiective principale gestionarea obligațiilor asumate prin PNRR, implementarea programului SAFE și administrarea angajamentelor financiare ale României. Practic, ar trebui să ofere o perioadă de stabilitate temporară. Prin definiție însă, un guvern de armistițiu este unul provizoriu. El nu dispune de o majoritate parlamentară solidă și se bazează tocmai pe ideea unui armistițiu între adversari politici. Or, orice armistițiu presupune și posibilitatea reluării ostilităților. Din acest motiv, este doar o chestiune de timp până când un astfel de guvern ar putea fi vulnerabil în fața unei moțiuni de cenzură", a explicat Sergiu Mișcoiu.

În paralel cu ideea unui guvern de armistițiu, în spațiul public este discutată și posibilitatea desemnării unui premier tehnocrat, sprijinit informal de partidele fostei coaliții. În opinia profesorului, o asemenea formulă ar putea funcționa la nivelul Executivului, însă numai în măsura în care formațiunile politice ar continua să colaboreze și după învestire.

„Înțelegerea mea este că un asemenea executiv ar urma să fie condus de un tehnocrat și să fie alcătuit din persoane susținute de partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare. Nu neapărat membri de partid, ci oameni agreați de formațiunile respective, într-o formulă de co-guvernare bazată mai degrabă pe o înțelegere informală decât pe un acord politic solid", a subliniat analistul.

De ce ar fi un guvern tehnocrat mai vulnerabil decât unul politic

Dincolo de aparența de consens din interiorul Guvernului, adevărata provocare ar apărea în Parlament. Acolo, spune Mișcoiu, interesele politice ale partidelor ar prevala în fața susținerii unui executiv fără o majoritate clară, ceea ce ar reduce semnificativ capacitatea unui premier tehnocrat de a promova proiecte importante.

„Problema este că un asemenea guvern este foarte greu de imaginat în raport cu Parlamentul. În interiorul ședințelor de guvern este posibil să existe consens și disponibilitate pentru compromisuri, pentru că nimeni nu își dorește transformarea Guvernului într-un câmp de luptă. Însă în Parlament lucrurile funcționează diferit. Acolo opoziția critică în mod natural Guvernul, iar chiar și partidele care îl susțin tind să își urmărească propriile interese politice. În lipsa unei discipline parlamentare impuse de o majoritate solidă și de lideri politici credibili, capacitatea unui premier tehnocrat de a convinge Parlamentul să adopte măsuri importante ar fi extrem de redusă. Din acest punct de vedere, un asemenea executiv ar fi chiar mai vulnerabil decât variantele politice discutate anterior", a explicat Sergiu Mișcoiu.

De asemenea, profesorul subliniază că, în condițiile în care România este condusă în prezent de un guvern interimar, iar instituțiile statului continuă să funcționeze, graba de a instala un nou executiv nu este necesară.

„Rotativa unor guverne minoritare poate reprezenta o soluție pentru deblocarea negocierilor și pentru formarea unui nou executiv, însă întrebarea este dacă o asemenea soluție este cu adevărat necesară. În prezent avem un guvern interimar care gestionează afacerile curente ale statului. Este adevărat că nu poate adopta ordonanțe de urgență, însă, de la instalarea acestuia, România nu s-a blocat, nu s-a prăbușit economic și nici instituțional. Acest lucru demonstrează că există o societate, o economie și o administrație care funcționează inclusiv în absența unui guvern cu puteri depline", a subliniat analistul.

România nu își permite o nouă criză de guvernare

În concluzie, Sergiu Mișcoiu consideră că un nou executiv format în grabă, fără o majoritate parlamentară stabilă, ar putea genera mai multă instabilitate decât actuala situație. În opinia sa, o formulă majoritară rămâne singura capabilă să ofere predictibilitate și să susțină reforme consistente pe termen lung.

„De aceea cred că merită pusă întrebarea dacă nu este preferabil să continuăm, pentru o perioadă limitată, cu un executiv interimar care administrează lucrurile curente, decât să intrăm într-un nou război politic pentru formarea unui guvern minoritar. Un asemenea proces ar însemna negocieri dificile, programe politice controversate, incertitudine pentru investitori și tensiuni sociale, iar rezultatul ar putea fi fie un guvern slab și incoerent, fie unul răsturnat la prima moțiune de cenzură. Poate că soluția cea mai sănătoasă este să așteptăm până când va exista posibilitatea formării unui guvern majoritar, sprijinit de o majoritate parlamentară reală, așa cum a fost gândit inițial. Abia atunci pot fi făcute schimbări consistente și stabile. România nu își permite o succesiune rapidă de guverne care să împingă țara într-o stare permanentă de impredictibilitate politică", a explicat Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.