Vânzările de ţigări legale au scăzut anul trecut cu 4%, dar cele de contrabandă şi contrafăcute au crescut cu 15%

Consumul de ţigarete din România a rămas anul trecut relativ stabil, însă vânzările legale au scăzut cu 4%, în timp ce consumul de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute a crescut cu 15%, cauzând statului pierderi de 311 milioane de euro, potrivit unui studiu al KPMG.

Consumul total a scăzut anul trecut cu 2%, la 26,56 miliarde de ţigarete, după ce declinul de 4%, la 23,28 miliarde de ţigarete, al pieţei legale, a fost compensat parţial de creşterea consumului de produse contrafăcute şi de contrabandă, la 2,9 miliarde de ţigarete.

Ţigările care nu sunt comercializate pe piaţa locală, dar sunt introduse legal în România, precum cele aduse în urma unei călătorii, au stagnat anul trecut la 380 de milioane de ţigarete, reprezentând 1,4% din consumul local.

Ponderea consumului de ţigări de contrabandă şi contrafăcute a crescut de la 7,2% din total în 2007 la 9,6% în 2008 şi 13,8% în 2009, în timp ce în 2010 a atins un nivel foarte ridicat, de 19,2%. Situaţia s-a normalizat în anii următori, când acest segment al pieţei a scăzut la 11,1% în 2011, respectiv la 9,3% în 2012, din consumul total, se arată într-un raport al firmei de consultanţă KPMG. Anul trecut ponderea a fost de 10,9%.

Vânzările legale au scăzut cu 4% anul trecut, la 24,49 miliarde ţigarete, din care 1,21 miliarde au plecat pe piaţa externă, cu 9% mai puţin faţă de anul anterior.

Intrările de ţigarete pe piaţa românească au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de ţigarete. Avansul a fost alimentat în principal de ţigaretele ieftine fabricate cu singurul scop de a fi traficate cu etichetare de duty free, care au înregistrat o creştere de circa 2,5 ori, la 1,12 miliarde ţigarete.

Diferenţele de preţuri dintre România şi ţările vecine care nu sunt membre UE sunt ridicate, pieţele mai ieftine precum Republica Moldova, Ucraina şi Serbia reprezentând principala sursă de importuri.

Cea mai importantă sursă externă este Republica Moldova, în scădere însă cu 20% faţă de 2012, la 760 de milioane de ţigarete. Şi intrările legale de ţigarete din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la doar 70 de milioane de ţigarete.

Ţigaretele de contrabandă şi contrafăcute din Republica Moldova şi Serbia sunt şi ele în declin în România, fiind înlocuite de ţigaretele ieftine fabricate pentru a fi traficate cu însemne de duty free sau altele.

Mai puţin de 1% din ţigaretele intrate în România din Republica Moldova şi Serbia sunt legale, restul fiind produse de contrabandă.

Ucraina este însă sursa pentru cea mai mare parte a ţigaretelor contrafăcute intrate anul trecut în România, circa 90% din totalul de 470 de milioane de ţigarete pe acest segment. Ţigaretele contrafăcute reprezintă 16% din totalul consumului ilegal din România (de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă).

Consumul de ţigarete legale necomercializate în România a stagnat la circa 380 de milioane anul trecut, principalele surse fiind Franţa, Italia, Portugalia, Germania şi Ungaria, destinaţii populare pentru călătorii. Întrucât preţurile sunt similare sau mai ridicate decât cele din România, ţigaretele aduse astfel sunt clasificate în categoria consumului legal.

Conform studiului KPMG, la nivelul Uniunii Europene, una din fiecare zece ţigarete consumate a provenit de pe piaţa neagră, dintre acestea 33% fiind "illicit whites", astfel că pierderile statelor membre UE cauzate de comerţul ilegal s-au ridicat la aproximativ 10,9 miliarde euro.

Studiul KPMG a fost comandat de cei patru mari jucători pe piaţa de ţigarete din UE: BAT, Imperial, JTI şi PMI.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/adinavlad/tigari" target="_blank">View the story "Tigari" on Storify</a>]