Prima hală de pe fosta platformă IMGB a fost rasă de pe faţa pământului

Prima hală de pe fosta platformă IMGB a fost demolată vineri în totalitate, într-un vacarm de nedescris, care a perturbat activitatea celorlalte fabrici care încă funcţionează în apropiere.

În toamna anului 2020, Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Societatea de Investiţii Financiare BanatCrişana SA (SIF Banat-Crişana) a preluat compania Doosan IMGB SA, cea care deţine cea mai mare parte din terenul fostei platforme IMGB.

Ulterior, SIF1 a desemnat pentru demolarea fostei zone industriale un consorţiu de firme al cărui lider este compania clujeană BS Recycling, cu istoric în demolări speciale pentru OMV, Rompetrol sau Lukoil.

Fosta platformă IMGB, care cuprinde fabrici precum IMGB, FECNE (actuala Walter Tosto), General Turbo, Upetrolam, Romenergo Mecanica sau uzina Vulcan, a intrat într-un proces de dezindustrializare odată cu tranzacţia dintre SIF1 şi Doosan.

13.000 de oameni munceau la IMGB pe timpul lui Ceauşescu

Înainte de anii ’90, pe platforma IMGB lucrau mai multe societăţi (FECNE, General Turbo, Upetrolam, Romenergo Mecanic, Forja si Turnatoria IMGB), în acea zonă fiind 13.000 angajaţi. 

În acel moment, toate aceste fabrici lucrau în mod interdependent, realizând produse integrate cum ar fi turbine, echipamente pentru industria energetică, nucleară, chimică şi petrochimică, precum şi pentru industria navală.

În anul 1998, societatea IMGB s-a privatizat fiind preluată de societatea norvegiană Kverner, achitând statului un preţ foarte mic. În anul 2006, Doosan a cuparat Turnatoria si Fonta IMGB care au investit şi ei în modernizarea şi automatizarea utilajelor şi a instalaţiilor, putând conta pe o suprafaţă totală de peste 50 hectare.

„În anii următori, fabrica a obţinut performanţe ridicate de producţie. În ciuda acestui lucru, din păcate, Grupul Sud-Coreean a decis să închidă fabrica din Bucureşti care, conform presei, a fost vândută către SIF Banat Crişana, fiind destinată sectorului imobiliar, pentru construirea de clădiri pentru locuinţe şi clădiri comerciale.

Dacă această schimbare de utilizare s-ar materializa, problema ar fi alarmantă pentru cea mai mare parte a economiei ţării care se bazează pe producţia industrială şi care garantează României un nivel semnificativ de exporturi.

Construirea unor complexe neindustriale în zona IMGB, înfiinţată încă din 1960 cu toate infrastructurile necesare operaţiunilor comerciale, ar anula toate investiţiile pe care diverse fabrici din sectorul mecanic le-au făcut în trecut, cu consecinţe grave pentru viitorul zonei.