Joi se decide soarta prețurilor la pompă. Guvernul adoptă o nouă strategie după ce sindicatele au cerut tăierea accizelor
0Motorina premium se apropie de 11 lei, în timp ce negocierile pentru plafonare au eșuat, iar Ordonanța Guvernului s-a blocat. Sindicatele au boicotat miercuri Guvernul, cerând măsuri mai dure, precum tăierea accizelor. Sub presiunea prețurilor care au crescut cu 2 lei de la izbucnirea conflictului din Iran, premierul Ilie Bolojan a anunțat că veniturile suplimentare din TVA nu vor rămâne la buget, ci vor fi folosite pentru a ieftini carburanții. În urmă cu puțin timp, Guvernul a anunțat că schimbă OUG pentru combaterea crizei energetice, iar joi o va adopta.
Miercuri, prețurile motorinei au crescut din nou, cea premium apropiindu-se vertiginos de 11 lei/litru.
La benzinăriile din București prețurile pentru motorina standard erau:
Petrom – 9,84 lei/litru
Mol – 9,93 lei/litru
OMV – 9,97 lei/litru
Socar – 10,02 lei/litru
Rompetrol 10,15 lei/litru
Lukoil 10,22 lei/litru
Iar cele pentru motorina premium:
Petrom – 10,26 lei/litru
Mol – 10,48 lei/litru
OMV – 10,52 lei/litru
Rompetrol – 10,56 - 10,75 lei/litru
Față de preziua începerii războiului din Iran, prețurile sunt cu circa 2 lei/litru mai mari.
Boicotul sindicatelor
Guvernul a intenționat să aprobe miercuri ordonanța care prevede instituirea situației de criză și plafonarea adaosului perceput de operatori, însă s-au izbit de un blocaj venit din partea sindicatelor, care au acuzat Executivul că ordonanța nu oferă nicio garanție clară privind scăderea prețurilor la pompă.
Miercuri dimineață, cu mai puțin de o oră înainte de începerea ședinței Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), absolut toate federațiile sindicale (BNS, Cartel Alfa, CNSRL Frăția, Meridian, etc) au anunțat că nu vor participa la ședință, acuzând Guvernul că tratează formal consultările și ignoră rolul partenerilor sociali.
Blocul Naţional Sindical (BNS) a solicitat miercuri reprogramarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, acuzând „modul defectuos şi lipsit de transparenţă” în care a fost realizată convocarea şi a anunţat că nu participă.
„Considerăm că maniera în care premierul Ilie Bolojan a convocat CNTDS reflectă un dispreţ fără echivoc faţă de instituţia dialogului social din România şi faţă de rolul partenerilor sociali în procesul decizional”, a transmis, miercuri, BNS.
Ulterior, și C.N.S Cartel ALFA, C.N.S.L.R.- Frăţia, C.S.D.R. şi C.S.N.Meridian au anunţat, într-un comunicat de presă comun, refuzul de a participa la şedinţă.
„Aşteptam ca la începutul crizei declanşate odată cu războiul din Iran, Guvernul României să convoace Consiliului Naţional Tripartit de Dialog Social (CNT-DS) şi să solicite partenerilor sociali propuneri în vederea protejării cetăţenilor, dar mai ales a companiilor din România, de efectele negative şi păstrarea capacităţilor de producere a energiei. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple dacă Guvernul României ar fi fost orientat în mod real către identificarea celor mai eficiente măsuri, care, în condiţiile date, să ducă la minimizarea impactului pe care turbulenţele de pe piaţa globală a energiei îl are asupra economiei ţării”, se arată în comunicatul comun al sindicaliştilor
Chiar dacă au refuzat participarea, confederațiile sindicale au transmis un set de măsuri pe care le consideră esențiale pentru protejarea populației și economiei, printre care și reducerea TVA și a accizelor la combustibili.
După prânz, Guvernul a anunțat că urmează să adopte, în ședința ordinară de mâine, 26 martie, Ordonanța de Urgență privind criza carburanților.
Guvernul a anunțat că Ministerul Finanțelor va face o serie de modificări asupra proiectului, care urmează să fie comunicate în această seară.
Surplusul de TVA, posibil folosit pentru reducerea prețurilor
Prim-ministrul Ilie Bolojan a subliniat că pachetul de măsuri guvernamentale va avea ca principii partajarea costurilor între Guvern, mediul privat și cetățeni și adoptarea unor soluții de intervenție cu efecte colaterale minime în piață, transparente și ușor de aplicat.
„Statul român își asumă partea de responsabilitate: veniturile suplimentare obținute din TVA, ca urmare a scumpirilor carburanților, nu vor rămâne la buget, ci vor fi introduse într-o schemă de finanțare care să atenueze impactul creșterii prețurilor, ținând cont de capacitarea României”, a precizat premierul Bolojan.
Reducerea taxelor ar avea un impact mai mare asupra prețurilor carburanților
De altfel, această din urmă variantă posibil agreată de Guvern, a fost solicitată în mod expres în ultimele zile.
Întrebat dacă o reducere cu 50 de bani n-ar fi avut un impact mai mare în reducerea prețului final al motorinei decât plafonarea adaosului comercial, expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat că impactul ar fi fost cu siguranță mai mare.
„O scădere a accizei cu 50 de bani din cei 2,8 lei/litru ar fi modificat substanțial prețul. Dar înțelegem că nu se dorește acest lucru”, a declarat Chisăliță pentru „Adevărul”.
El a explicat că una dintre soluțiile pe care le-a propus Guvernului a fost instituirea unei reduceri de 50 de bani, din care jumătate să fie suportată de stat și jumătate de către benzinării, așa cum a fost în 2022.
„Noi am propus o reducere a prețului la pompă cu 50 de bani/litru, din care 25 de bani să fie suportați de către stat și 25 de bani de către benzinărie. Statul a încasat 456 milioane de lei din creșterea TVA. Ar putea folosi acești bani pentru reducerea temporară a prețului la motorină. Dacă ar elimina și taxa la taxă (adică aplicarea TVA după ce se adună prețul materiei prime cu acciza - n. red.), motorina ar ajunge sub 9 lei”, a declarat Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cât încasează statul din prețul pe un litru de motorină
Prețul carburanților în România se formează dintr-o combinație de costuri de producție/import, accize (taxe de stat), TVA (taxa pe valoarea adăugată), marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor) și, influențat de piața internațională (petrol Brent), factori specifici (cerere/ofertă, curs valutar). Practic, e suma costului materiei prime, a taxelor (accize + TVA) și a profitului.
De la 1 ianuarie 2026, acciza la benzină a fost majorată la 3,06 lei pe litru, iar acciza la motorină la 2,80 lei pe litru, TVA aplicat fiind de 21%.
Calculat la prețul de astăzi, de circa 10 lei/litrul de motorină, acciza este de 2,8 lei, TVA de 1,7 lei, marja comercială extra profit a benzinăriei 0,3 lei, profitul 0,1 lei, iar costul real al motorinei de 5,1 lei.
Concret, la un preț de 10 lei/litru:
- aproape 4,5 lei merg direct la stat
- 5,1 lei reprezintă costul efectiv al carburantului
- 0,4 marja comercială a benzinăriei.
„De exemplu, Petrom și Rompetrol nu au marjă comercială”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Intenții amânate
Ordonanța privind instituirea situației de criză a iscat reacții încă de la început. Experții în energie au avertizat că măsura plafonării adaosului comercial este insuficientă și va avea un efect infim asupra prețului, „iar când intervenția dispare, piața este mai puțin competitivă decât înainte”.
În opinia expertului în energie Dumitru Chisăliță, o măsură introdusă pentru „a proteja consumatorul” poate duce exact la opusul, pentru că vor exista mai puțini jucători pe piață, concentrare mai mare și o putere de negociere crescută pentru cei rămași.
„Marja comercială în momentul de față la motorină este de cca. 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adică vom avea astăzi un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/l cu TVA inclus nu de 9,91 lei/l. La sfârșitul săptămânii viitoare vom avea în schimb la motorină prețul de astăzi”, spunea luni seară Dumitru Chisăliță.
Tot luni, imediat după ce Guvernul a anunțat că va instaura starea de criză și plafonarea adaosului comercial, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că aceste măsuri vor intra în vigoare imediat după publicarea lor în Monitorul Oficial, rămânând ca ordonanța să fie aprobată în ședința de Guvern de marți, programată la ora 17.
Doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Guvernul a anunțat că va aproba ordonanța miercuri, 25 martie, pentru că ordonanța privind criza carburanților a rămas fără avizele de la Consiliul Economic și Social (CES) și Ministerul Justiției.