Cariera Sibioara, retrocedată ilegal.  Cum a fost atribuită exploataţia chiar dacă legea interzice retrocedarea

Cu toate că potrivit legislaţiei în vigoare este un bun neretrocedabil în natură, fiind activă în momentul revendicării, exploataţia de la Sibioara (judeţul Constanţa) a fost atribuită prin inducerea în eroare a instanţelor judecătoreşti.

Dezvoltatorii carierei de piatră din satul Sibioara, comuna Lumina (judeţul Constanţa), se luptă de mai mulţi ani pentru a demonstra organelor statului că au fost victima unui abuz judiciar.

Exploataţia a fost retrocedată către cei care revendică respectivele terenuri, chiar dacă era activă şi - potrivit legii - astfel de unităţi miniere nu sunt retrocedabile fizic.

Pentru exemplificare, şi clădirea în care acum se află sediul central al Băncii Naţionale a fost revendicată, dar statul le-a oferit celor în drept acţiuni la Fondul Proprietatea, clădirea respectivă fiind neretrocedabilă fizic.

În aceeaşi categorie - bunuri neretrocedabile în natură - intră şi carierele sau exploatările miniere active, acestea fiind protejate prin articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, care interzice în mod expres retrocedarea carierelor active.

Iată ce prevede articolul citat:
„Pentru terenurile din extravilanul localităţilor (...) pe care se găsesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioraţii, pe care se desfăşoară activităţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente - din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibilă, se vor acorda despăgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii“.

Ei bine, exploataţia minieră (cariera de piatră) de la Sibioara a fost retrocedată fără a se ţine cont de prevederea legală amintită mai sus. Cum a fost posibil?

Cum au fost păcăliţi judecătorii

În anul 2005, omul de afaceri Grigore Comănescu a investit patru milioane de euro pentru a cumpăra firma Somaco Construct SRL Constanţa, care deţinea o carieră de piatră în localitatea Sibioara şi o licenţă de exploatare minieră exclusivă, emisă de Guvernul României.

Ulterior, dezvoltatorul a investit în amenajare şi în tehnologiile aferente încă 16 milioane de euro. În anul 2008, el a aflat că Tribunalul Constanţa a pronunţat o hotărâre irevocabilă, prin care a dispus retrocedarea a 20 de hectare de teren în incinta perimetrului său minier. Omul de afaceri susţine că nu a fost citat în proces.

Magistraţii Tribunalului Constanţa au fost practic induşi în eroare prin afirmaţia - lansată de revendicatorii proprietăţii - că „Deşi terenul are destinaţie specială, nu are niciun fel de oprelişte la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră“.

În realitate, cadastrul minier, licenţa de exploatare exclusivă emisă de Guvern, situaţia din teren şi o corespondenţă impresionantă atestau existenţa exploatării active şi neîntrerupte a zăcământului.

O altă dovadă a existenţei exploatării este aceea că dezvoltatorul a făcut o serie de donaţii constând în piatră pentru drumuri extrasă chiar de la Sibioara, fapt care a generat iniţierea acordării unui titlu onorific din partea primăriei locale.

Într-un alt proces, pe care l-a iniţiat în mod direct, investitorul a reuşit să obţină o hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care îi era recunoscut dreptul de proprietate şi de folosinţă asupra carierei.

Dar revendicatorii au declarat recurs chiar şi faţă de hotărârea irevocabilă. Apoi, cu toate că prin legea procedurală recursul faţă de hotărârile irevocabile este inadmisibil, Curtea de Apel Constanţa l-a admis.

Reamintim că, în noiembrie 2015, o parte din angajaţii grupului de firme controlat de investitorul de la Sibioara au organizat un miting de protest în faţa Prefecturii Constanţa, cerând soluţionarea ilegalităţii.

Ulterior, în februarie 2016, DNA Constanţa a dispus începerea urmăririi penale „in rem“ faţă de faptele astfel semnalate.